Există o listă oficială a persoanelor expuse public din România? Ce există, ce nu, și cum verifici de fapt

„Trimiteți-mi lista PEP-ilor din România” este una dintre cele mai frecvente cereri pe care le primim de la entități raportoare noi. Răspunsul scurt e că nu există o asemenea listă, și e util să înțelegi de ce, pentru că modul în care legea definește persoana expusă public dictează și modul în care o verifici.

Răspunsul scurt

Nicio autoritate din România nu publică o listă nominală cu persoanele expuse public. Legea nr. 129/2019 definește PEP-ul prin funcție (art. 3 alin. 2), nu prin nume, și extinde calitatea la familie și asociați (alin. 4 și 5), categorii pe care nicio listă publică nu le-ar putea cuprinde. Ce există sunt trei lucruri: o listă oficială de funcții, sursele publice care spun cine ocupă acele funcții, și bazele de date care le agregă.

Ce există: lista funcțiilor publice importante

Agenția Națională de Integritate întocmește, pe baza art. 3 din Legea 129/2019 și a normelor emise în aplicarea lui, Lista funcțiilor publice importante, cu o ediție pentru 2025. Lista preia categoriile din lege (șefi de stat și de guvern, miniștri și secretari de stat, parlamentari, conducerea partidelor, curțile supreme și constituțională, Curtea de Conturi, conducerea băncii centrale, ambasadori și ofițeri superiori, conducerea regiilor autonome și a companiilor cu capital majoritar de stat, conducerea organizațiilor internaționale) și o detaliază cu funcțiile concrete comunicate de instituții. Pentru conducerea partidelor, de exemplu, datele vin din comunicările partidelor către secțiunea dedicată a Tribunalului București; ediția 2025 notează că o parte dintre partide nu transmiseseră informațiile.

Ghidul ONPCSB privind identificarea persoanelor expuse public (2025) trimite entitățile raportoare exact la această listă și adaugă precizarea esențială: „niciuna dintre categoriile antemenționate nu include persoane care ocupă funcții intermediare sau inferioare”.

Lista UE din Jurnalul Oficial

Directiva (UE) 2015/849, art. 20a, obligă fiecare stat membru să publice lista funcțiilor care, potrivit legislației naționale, sunt funcții publice importante, iar Comisia le consolidează în Jurnalul Oficial. Versiunea actuală este C/2023/724 din 10 noiembrie 2023, cu o secțiune pentru fiecare stat membru, inclusiv România, plus funcțiile de la nivelul organizațiilor internaționale și al instituțiilor UE. Pentru PEP-ii externi (un client cetățean italian, bulgar sau german), e punctul de plecare: afli ce funcții contează în țara lui.

Sursele deschise: cine ocupă funcțiile

Lista funcțiilor spune „membru al Parlamentului”. Cine sunt cei 465 de parlamentari o spun site-urile Camerei Deputaților și Senatului. La fel pentru Guvern, instanțe, Curtea de Conturi, BNR, companiile de stat (consiliile de administrație sunt publicate pe site-urile lor și la Registrul Comerțului), partide (Tribunalul București). Ghidul ONPCSB admite explicit că informațiile „pot fi colectate inclusiv din surse deschise”. Problema e volumul: sute de instituții, mii de funcții, schimbări săptămânale, și nicio sursă pentru foștii demnitari, familie sau asociați.

Bazele de date care le pun cap la cap

Ghidul ONPCSB numește „bazele de date comerciale care preiau informații din multiple surse” drept „un instrument util de verificare a calității de persoană expusă public”. Două astfel de baze sunt folosite de PepCheck:

• OpenSanctions, colecție deschisă de surse publice. Pentru România include, între altele, membrii Camerei Deputaților (1.470 de persoane, legislaturi curente și anterioare, cu data nașterii, actualizat lunar din cdep.ro), Senatul, lista funcționarilor publici transmisă de ONPCSB și lista persoanelor suspectate de terorism din HG nr. 1.272/2005, plus PEP-ii din Wikidata.
• Dilisense, bază comercială elvețiană cu peste 10.000 de surse de sancțiuni, PEP și liste de urmăriți. Într-un test făcut de noi pe 100 de deputați aleși la întâmplare din toate legislaturile, 94 au fost găsiți ca PEP cu data nașterii; cei 6 negăsiți erau foști deputați cu mandatul încheiat de mult.

Niciuna nu e „lista oficială”, pentru că nu există una. Sunt agregări ale surselor oficiale, cu avantajul că includ și foști demnitari, membri de familie cunoscuți și PEP-i din alte state, și cu dezavantajul că trebuie să știi să interpretezi o potrivire.

Ce s-a schimbat la declarațiile de avere

Până în 2025, declarațiile de avere și interese publicate pe site-ul ANI erau cea mai bună sursă românească pentru două lucruri: confirmarea funcției și sursa averii. Prin Decizia nr. 297 din 29 mai 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională publicarea lor și includerea bunurilor soților și copiilor. Declarațiile depuse după această dată nu mai sunt publice; cele de dinainte rămân. Pentru verificarea PEP, consecința e că sursa averii se stabilește mai mult pe baza declarației clientului și a documentelor pe care le aduce.

Cum verifici, pas cu pas

1. Iei datele: nume complet, data nașterii, cetățenia. Fără data nașterii, un nume ca Ion Popescu produce zeci de omonime.
2. Cauți într-o bază agregată, OpenSanctions sau Dilisense, cu variantele de nume.
3. Compari potrivirile pe data nașterii, cetățenie, funcție și perioadă. O potrivire doar pe nume nu e identificare.
4. Confirmi în sursa primară dacă ai dubii: site-ul instituției, Registrul Comerțului pentru companiile de stat.
5. Întrebi clientul, în scris, dacă el sau un membru al familiei ocupă sau a ocupat în ultimele 12 luni o funcție publică importantă. Declarația completează verificarea, nu o înlocuiește (art. 11 alin. 7, sarcina probei).
6. Documentezi: raport datat, surse numite, decizie semnată.

Pe pepcheck.ro/verificare-pep/ poți face o primă căutare fără cont; contul gratuit dă trei verificări pe lună cu certificat.

Un exemplu concret: trei nume, trei răspunsuri

• Un deputat în funcție. Apare în lista funcțiilor (art. 3 alin. 2 lit. b), pe cdep.ro și în bazele agregate cu data nașterii. Verificarea e mecanică: potrivire pe nume și dată, decizie „PEP, deputat, legislatura curentă”, măsuri suplimentare.
• Un fost secretar de stat, ieșit din funcție acum opt luni. Nu mai apare pe site-ul ministerului. Bazele agregate îl păstrează ca fost PEP; declarația clientului, bine formulată, îl prinde la întrebarea „în ultimele 12 luni”. Decizie: PEP cel puțin până la 12 luni de la încetare, apoi evaluare de risc scrisă.
• Soția unui membru al consiliului de administrație al unei companii de stat. Nicio listă n-o conține. O găsești doar prin declarația clientului și prin întrebările tale despre familie. De aceea formularul de declarație trebuie să întrebe explicit despre soț, copii și părinți, cu lista funcțiilor anexată.

Limitele oricărei liste

• Funcțiile locale: primarii și consilierii locali nu sunt în lista legală. Pot fi PEP doar dacă ocupă o funcție de la art. 3 alin. (2), de exemplu în conducerea unei companii cu capital majoritar public.
• Familia și asociații: nicio listă nu-i cuprinde sistematic; aici contează declarația clientului și întrebările tale.
• Foștii demnitari: după 12 luni de la încetarea funcției, calitatea de PEP se decide prin evaluare de risc (art. 3 alin. 6), nu prin listă.
• Actualizarea: orice listă e în urmă cu zile sau săptămâni față de realitate. Verifică data ultimei actualizări a sursei.