Ce este o persoană expusă politic (PEP) – Definiție conform Legii 129/2019

Definiția PEP conform Legii 129/2019

Termenul PEP (Persoană Expusă Politic) desemnează o persoană fizică care exercită sau a exercitat funcții publice importante. Definiția este reglementată în România prin Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care transpune Directiva (UE) 2015/849 (cunoscută ca AMLD4).

Conform art. 3 alin. (1) pct. 15 din Legea 129/2019, persoana expusă politic este definită ca:

„Persoana fizică ce exercită sau a exercitat funcții publice importante, incluzând: șefi de stat, șefi de guvern, miniștri, secretari de stat, membri ai parlamentului, membri ai curților supreme sau constituționale, membri ai curților de conturi, membri ai consiliilor băncilor centrale, ambasadori, ofițeri de rang înalt din forțele armate, precum și membri ai organelor de conducere ale întreprinderilor de stat."

Definiția din legislația română este aliniată standardelor internaționale stabilite de FATF (Financial Action Task Force) prin Recomandarea nr. 12, care solicită instituțiilor financiare aplicarea unor măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei pentru persoanele expuse politic.

Categorii de persoane expuse politic

Legea 129/2019, în concordanță cu Directiva europeană, enumeră exhaustiv funcțiile publice importante care conferă statutul de PEP. Acestea se grupează în mai multe categorii:

Puterea executivă

• Șefi de stat și șefi de guvern – Președintele României, Primul-ministru
• Miniștri și secretari de stat – toți membrii Guvernului și secretarii de stat din ministere

Puterea legislativă

• Membri ai Parlamentului – deputați și senatori
• Membri ai organelor legislative similare – la nivel european (europarlamentari) sau local, în funcție de interpretare

Puterea judecătorească și organe de control

• Membri ai curților supreme – judecători ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție)
• Membri ai curților constituționale – judecătorii Curții Constituționale
• Membri ai curților de conturi – consilierii Curții de Conturi a României

Diplomație și apărare

• Ambasadori și însărcinați cu afaceri
• Ofițeri de rang înalt din forțele armate – generali, amirali

Instituții și întreprinderi de stat

• Membri ai consiliilor băncilor centrale – membrii Consiliului de Administrație al BNR
• Membri ai organelor de conducere ale întreprinderilor de stat – directori generali, membrii CA la companii de stat

Organizații internaționale

• Directori, directori adjuncți și membri ai consiliului de administrație ai unei organizații internaționale (ONU, FMI, Banca Mondială etc.)

Conducerea partidelor politice

• Membri ai organelor de conducere ale partidelor politice – președinți, vicepreședinți, secretari generali de partid

Membrii familiei și persoanele asociate

Statutul PEP nu se limitează la persoana care deține funcția publică. Legea 129/2019 (art. 3 alin. (1) pct. 16-17) extinde obligația de verificare și asupra a două categorii conexe:

Membrii familiei PEP

Conform legii, sunt considerați membri ai familiei unei persoane expuse politic:

• Soțul/soția sau persoana considerată a fi echivalentul soțului/soției
• Copiii și soții/soțiile acestora (sau persoanele echivalente)
• Părinții persoanei expuse politic

Persoanele cunoscute ca asociați apropiați

Sunt considerate persoane asociate:

• Persoanele fizice cunoscute ca având împreună cu PEP calitatea de beneficiar real al unei persoane juridice sau al unei construcții juridice
• Persoanele fizice cunoscute ca având relații de afaceri strânse cu o persoană expusă politic
• Persoanele fizice care sunt singurul beneficiar real al unei persoane juridice sau al unei construcții juridice despre care se știe că a fost înființată în beneficiul de facto al unei persoane expuse politic

Diferența dintre PEP național și PEP străin

Legislația europeană și românească fac distincție între trei tipuri de PEP în funcție de jurisdicția funcției publice:

PEP domestic (național)

Persoane care dețin sau au deținut funcții publice importante în România. Exemple: deputat român, ministru, judecător CCR, membru CA al unei companii de stat românești.

PEP străin (extern)

Persoane care dețin sau au deținut funcții publice importante într-un alt stat. Exemple: parlamentar francez, ministru german, președinte al unei țări terțe.

PEP din organizații internaționale

Persoane care dețin sau au deținut funcții de conducere în organizații internaționale. Exemple: directori FMI, Banca Mondială, funcționari de rang înalt ONU, NATO.

Obligațiile entităților raportoare sunt identice pentru toate cele trei categorii de PEP: verificare, due diligence consolidată, aprobare management, monitorizare continuă. Nu există un regim „mai relaxat" pentru PEP naționali.

De ce sunt considerate PEP risc ridicat

Atribuirea statutului de risc ridicat persoanelor expuse politic nu implică prezumția de vinovăție. PEP nu sunt „interziși" ca clienți. Legislația recunoaște însă că funcțiile publice importante creează un potențial crescut de expunere la:

1. Corupție și mită – Accesul la fonduri publice și puterea de decizie cresc riscul de deturnare a resurselor. Conform Indicelui de Percepție a Corupției 2024 publicat de Transparency International, România se situează pe locul 63 din 180 de țări.
2. Trafic de influență – PEP pot folosi poziția pentru a influența decizii în beneficiu propriu sau al terților.
3. Spălare de bani – Fondurile obținute ilicit pot fi disimulate prin tranzacții aparent legitime, inclusiv prin intermediul membrilor de familie sau al asociaților apropiați.
4. Utilizarea interpușilor – Operarea prin rude, asociați de afaceri sau entități juridice pentru a ascunde legătura cu fondurile.
5. Structuri corporative complexe – Utilizarea de firme offshore sau lanțuri de proprietate pentru a disimula beneficiarul real.

Obligațiile instituțiilor (CAR, IFN, bănci)

Entitățile raportoare enumerate la art. 5 din Legea 129/2019 — inclusiv bănci, IFN-uri, CAR-uri, societăți de asigurare, notari, avocați, contabili — au obligații specifice atunci când identifică un client sau beneficiar real ca PEP:

1. Identificarea statutului PEP

• Verificare la stabilirea relației de afaceri (onboarding)
• Verificare periodică pe parcursul relației (re-screening)
• Utilizarea unor surse de date fiabile — baze de date specializate, liste oficiale, surse deschise
• Verificarea nu doar a clientului, ci și a beneficiarului real, membrilor familiei și asociaților apropiați

2. Aplicarea măsurilor de due diligence consolidată (EDD)

Conform art. 17 din Legea 129/2019, pentru relațiile cu PEP, instituțiile trebuie să aplice:

• Aprobarea conducerii superioare pentru stabilirea sau continuarea relației de afaceri
• Stabilirea sursei fondurilor — documente justificative privind proveniența banilor
• Stabilirea sursei averii — înțelegerea modului în care clientul și-a construit patrimoniul
• Monitorizare consolidată și continuă a relației de afaceri

Pentru detalii complete despre EDD, consultați ghidul nostru: Due Diligence Consolidată: Când și cum să o aplici corect.

3. Documentarea și păstrarea evidențelor

• Rapoarte de verificare PEP cu dată, sursă, rezultat — păstrate minimum 5 ani
• Decizii de aprobare semnate de conducere
• Documente privind sursa fondurilor/averii
• Note de monitorizare pe parcursul relației

4. Raportarea tranzacțiilor suspecte

Dacă în urma monitorizării se identifică tranzacții suspecte, instituția are obligația de a transmite un raport de tranzacție suspectă (SAR) către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), conform art. 7 din Legea 129/2019.

Pentru pregătirea dosarelor în vederea unui control, consultați: Cum să pregătești dosarul pentru controlul AML.

Exemple practice în România

Exemplul 1: Ministru în funcție

Un ministru solicită un credit de consum la un IFN. Instituția trebuie să:

1. Identifice clientul ca PEP la screening-ul inițial
2. Obțină aprobarea directorului general / CA pentru stabilirea relației
3. Solicite documente privind sursa fondurilor (declarație de avere publică disponibilă pe site-ul ANI, adeverință de venit)
4. Stabilească sursa averii (istoric profesional, declarații publice)
5. Aplice monitorizare consolidată pe toată durata creditului
6. Documenteze întregul proces cu rapoarte, aprobări, note de monitorizare

Exemplul 2: Soția unui europarlamentar

Soția unui europarlamentar român solicită un împrumut la o CAR. Deși ea personal nu deține funcție publică, este membru de familie PEP. CAR-ul trebuie să aplice aceleași măsuri EDD ca și pentru un PEP direct: aprobare conducere, sursă fonduri, monitorizare consolidată.

Exemplul 3: Fost secretar de stat

Un fost secretar de stat, ieșit din funcție de 8 luni, solicită deschiderea unui cont. Statutul PEP nu încetează automat la părăsirea funcției. Conform bunelor practici și Recomandării FATF nr. 12, instituția trebuie să mențină măsurile EDD pentru o perioadă de minimum 12 luni după încetarea funcției, evaluând dacă riscurile persistă.

Exemplul 4: Partener de afaceri al unui primar

O persoană fizică, asociat într-o firmă cu un primar (presupunând că politica internă include primarii ca PEP), solicită un credit. Această persoană poate fi clasificată drept asociat apropiat PEP dacă instituția stabilește că are relații de afaceri strânse cu PEP-ul.

Situații frecvente în CAR

Casele de Ajutor Reciproc (CAR) se confruntă cu provocări specifice în verificarea PEP, date fiind dimensiunea mai mică a organizației și resursele limitate:

Provocarea 1: Membrii sunt din comunitatea locală

Într-o CAR salariaților dintr-o instituție publică, este posibil ca printre membri să se afle persoane cu funcții publice locale (consilieri locali, funcționari de conducere). Chiar dacă nu toți intră strict în definiția legală PEP, abordarea bazată pe risc recomandă un screening atent.

Provocarea 2: Volume mici, dar risc real

Deși portofoliul unei CAR poate fi mic, o singură relație PEP negestionată corespunzător poate genera sancțiuni disproporționate. CAR-urile au aceleași obligații legale ca băncile în privința AML/CTF.

Provocarea 3: Lipsa resurselor IT

Multe CAR-uri nu dispun de sisteme automate de screening PEP. Soluția practică este utilizarea unor platforme externe specializate care oferă verificare rapidă, rapoarte audit-ready și costuri accesibile pentru volume mici.

Întrebări frecvente (FAQ)

Este un primar PEP?

Strict conform listei din Legea 129/2019 (art. 3), primarii nu sunt enumerați explicit în categoria funcțiilor publice importante care definesc PEP. Lista legală include șefi de stat, miniștri, parlamentari, judecători ai curților supreme/constituționale, membri ai curților de conturi, ambasadori, ofițeri de rang înalt și membri ai conducerii întreprinderilor de stat.

Cu toate acestea, în practică, multe instituții financiare includ primarii (în special ai municipiilor reședință de județ sau ai orașelor mari) în politicile interne de screening ca măsură de prudență, conform principiului abordării bazate pe risc. Acest lucru este recomandat și de ghidurile FATF. Recomandarea noastră: includeți primarii cel puțin în categoria de risc mediu-ridicat în politica internă și aplicați măsuri proporționale.

Cât timp rămâne o persoană PEP?

Legea 129/2019 nu stabilește un termen fix după care o persoană încetează să mai fie considerată PEP. Art. 17 alin. (4) prevede că instituțiile trebuie să aplice măsurile EDD „pentru o perioadă de timp corespunzătoare" după ce persoana a încetat să mai exercite funcția.

În practică:

• FATF recomandă minimum 12 luni de la încetarea funcției, cu evaluare individuală a riscului
• Ghidurile EBA (European Banking Authority) sugerează că factori precum nivelul funcției, durata mandatului și influența reziduală trebuie luați în considerare
• Majoritatea instituțiilor din România aplică 12-24 de luni ca perioadă standard, cu posibilitate de prelungire

Concluzie: o persoană nu „iese" automat din PEP a doua zi după ce părăsește funcția. Riscul trebuie reevaluat periodic până când instituția stabilește că influența asociată funcției nu mai constituie un factor relevant.

Ce se întâmplă dacă nu verific PEP?

Nerespectarea obligațiilor de verificare PEP atrage sancțiuni contravenționale conform art. 44-45 din Legea 129/2019:

• Avertisment — pentru abateri minore sau prima constatare
• Amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei — pentru persoane juridice
• Ordin de remediere cu termen — obligația de a corecta deficiențele
• Publicarea sancțiunii — pe site-ul autorității de supraveghere, cu impact reputațional semnificativ

Dincolo de amenzile directe, consecințele pot include:

• Risc reputațional major — publicarea sancțiunii afectează încrederea clienților și partenerilor
• Control aprofundat ulterior — o primă sancțiune atrage atenția pentru controale viitoare
• Răspundere penală — în cazuri grave, dacă neconformitatea a facilitat efectiv spălarea banilor (art. 49 din Legea 129/2019)

Verifică PEP în practică