AMLD6 și pachetul AML al UE din 2024: ce se schimbă pentru entitățile raportoare din România și de când

Dacă ai citit în ultimii ani despre „AMLD6”, ai citit probabil despre două lucruri diferite care poartă același nume. Primul este o directivă din 2018 care a armonizat infracțiunea de spălare a banilor în dreptul penal al statelor membre. Al doilea este pachetul legislativ adoptat de Uniunea Europeană în 2024, care rescrie din temelii obligațiile de prevenire: cunoașterea clientelei, beneficiarii reali, persoanele expuse public, supravegherea. Articolul de față le separă, spune ce a adus fiecare și, mai ales, ce ai de făcut concret până la 10 iulie 2027.

Două acte cu același nume

Confuzia nu e doar de nume. Multe materiale din presă și de pe site-urile de consultanță amestecă prevederile celor două, de exemplu „AMLD6 extinde lista infracțiunilor predicat” (adevărat pentru directiva din 2018) cu „AMLD6 introduce un plafon la plățile în numerar” (adevărat pentru regulamentul din 2024). Pentru o entitate raportoare contează să știe care dintre ele se aplică deja și care abia urmează.

Directiva penală din 2018: ce a schimbat deja

Directiva (UE) 2018/1673 nu se adresează entităților raportoare, ci legiuitorilor penali. Cere statelor membre ca:

• Lista infracțiunilor premisă („criminal activity”, art. 2 pct. 1) să cuprindă 22 de categorii, de la terorism și trafic de droguri la criminalitate informatică (lit. v), infracțiuni de mediu (lit. l) și infracțiuni fiscale privind impozitele directe și indirecte (lit. q). Orice venit dintr-o astfel de faptă poate fi obiectul spălării banilor.
• Autospălarea să fie pedepsită (art. 3 alin. 5): persoana care a comis infracțiunea premisă răspunde și pentru spălarea produsului ei.
• Pedeapsa maximă pentru spălarea banilor să fie de cel puțin 4 ani de închisoare (art. 5 alin. 2).
• Circumstanțe agravante (art. 6): fapta comisă în cadrul unei organizații criminale sau de un angajat al unei entități raportoare, în exercițiul profesiei.
• Răspunderea persoanelor juridice (art. 7 și 8): o firmă răspunde pentru spălarea banilor comisă în beneficiul ei de o persoană cu funcție de conducere, cu amenzi penale sau administrative și, eventual, excluderea de la fonduri publice.

România era deja aliniată în mare parte: art. 49 din Legea nr. 129/2019 pedepsește spălarea banilor cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar Codul penal permite răspunderea persoanei juridice. Pentru tine, ca entitate raportoare, consecința practică a directivei din 2018 este agravanta: un angajat al tău care „închide ochii” în exercițiul profesiei răspunde mai sever, iar firma poate răspunde alături de el.

Pachetul AML din 2024: cele trei acte

Pachetul adoptat în 2024 schimbă arhitectura. Până acum, regulile de prevenire veneau prin directive (AMLD4 din 2015, AMLD5 din 2018), pe care fiecare stat le transpunea în felul lui; de aici și diferențele dintre o verificare făcută în România și una făcută în Germania. Din 2027, nucleul regulilor va fi un regulament, direct aplicabil, identic în toate statele membre.

1. Regulamentul (UE) 2024/1624, „AMLR” sau „cartea unică de reguli”

Conține obligațiile entităților obligate: cine sunt, ce măsuri de cunoaștere a clientelei aplică, cum identifică beneficiarul real, cum tratează persoanele expuse politic, ce raportează. Se aplică de la 10 iulie 2027 (art. 90), cu o excepție: cluburile de fotbal profesionist și agenții de jucători intră sub incidența lui de la 10 iulie 2029.

2. Directiva (UE) 2024/1640, „AMLD6”

Reglementează ce rămâne la nivel național: organizarea registrelor de beneficiari reali și accesul la ele, unitățile de informații financiare (în România, ONPCSB), supraveghetorii și cooperarea dintre ei. Termenul general de transpunere este tot 10 iulie 2027; o parte din prevederile despre registrele de beneficiari reali trebuiau transpuse până la 10 iulie 2026.

3. Regulamentul (UE) 2024/1620, AMLA

Înființează Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor, cu sediul la Frankfurt. Și-a început activitatea în vara lui 2025, selectează în 2027 circa 40 de entități financiare cu activitate transfrontalieră semnificativă și le va supraveghea direct din 2028. Pentru restul entităților, AMLA stabilește standarde tehnice și coordonează supraveghetorii naționali. O casă de ajutor reciproc sau un birou notarial nu va fi supravegheat de AMLA, dar va aplica regulile scrise de ea.

Ce se schimbă concret pentru o entitate raportoare

Iată prevederile din AMLR care vor afecta direct activitatea de zi cu zi, cu articolul de referință:

• Plafon european la numerar (art. 80). Comercianții și prestatorii de servicii nu vor putea accepta sau face plăți în numerar de peste 10.000 de euro, într-o tranzacție sau în mai multe legate între ele. Statele pot stabili plafoane mai mici. În România, Legea nr. 70/2015 impune deja limite mai stricte pentru plățile între persoane juridice, deci efectul practic e mai mic decât în alte state.
• Beneficiarul real: 25%, direct sau indirect (art. 52). Pragul rămâne 25% din acțiuni sau drepturi de vot, dar regulamentul spune explicit că deținerile indirecte se calculează înmulțind procentele pe lanț și adunând rezultatele. Comisia poate coborî pragul până la 15% pentru categorii de societăți cu risc ridicat.
• Persoanele expuse politic: cel puțin 12 luni după funcție (art. 45). Măsurile sporite se mențin până când riscul dispare și, în orice caz, cel puțin 12 luni de la încetarea funcției. E aceeași regulă pe care România o are deja în art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea 129/2019.
• Entități obligate noi (art. 3). Furnizorii de servicii cu criptoactive, comercianții de bunuri de lux și, din 2029, cluburile de fotbal profesionist.
• Reguli identice în toată Uniunea. Pentru cine lucrează cu clienți din alte state membre, dispare întrebarea „ce cere legea lor”: cere același lucru.

Calendarul: ce intră în vigoare și când

Unde e România în 2026

Legea nr. 129/2019 a fost modificată de mai multe ori de la adoptare. Ultima modificare consistentă este Legea nr. 86/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din 23 mai 2025, care răspunde deficiențelor constatate de Comitetul Moneyval în evaluarea României din 2023. Printre altele, condiționează accesul la registrul beneficiarilor reali de dovedirea unui interes legitim (art. 19 alin. 9) și pregătește interconectarea registrelor europene. Nu schimbă definiția persoanei expuse public și nici măsurile de cunoaștere a clientelei, care rămân cele din art. 11-17.

Până la 10 iulie 2027, obligațiile tale sunt cele din Legea 129/2019. După, nucleul vine din AMLR, iar legea română va reglementa doar ce lasă directiva la latitudinea statelor. Diferențele de fond sunt mici, pentru că legea română a transpus deja AMLD5 și conține aproape toate conceptele din AMLR; diferențele de detaliu (definiții, praguri, formulare) vor apărea pe măsură ce AMLA publică standardele tehnice.

Ce ai de făcut până în iulie 2027

1. Nu aștepta 2027 pentru PEP și beneficiari reali. Regulile de 12 luni după funcție și de 25% există deja în legea română. Dacă procedurile tale nu le aplică, ești neconform acum, nu din 2027.
2. Verifică-ți lista de țări cu risc ridicat. Rusia e pe ea din ianuarie 2026, iar lista s-a schimbat de două ori în 2025. Procedura ta trebuie să trimită la „lista în vigoare publicată de Comisia Europeană”, nu la o enumerare înghețată.
3. Documentează calculul beneficiarului real pe lanț. AMLR cere explicit înmulțirea procentelor pe fiecare nivel. Dacă dosarele tale au doar „asociat 100%: SC X SRL”, lipsește a doua jumătate a răspunsului.
4. Recitește normele interne cu ochii pe terminologie. Unde scrie „conform AMLD4/AMLD5”, scrie „conform Legii 129/2019 și, de la 10 iulie 2027, Regulamentului (UE) 2024/1624”.
5. Automatizează ce se poate. Un screening PEP și de sancțiuni cu certificat datat, număr unic și sursele consultate numite pe document e exact tipul de probă pe care regulamentul o va cere la fel ca legea de azi. Contul gratuit PepCheck include trei astfel de verificări pe lună.