PepCheck
Acasă› Articole› Legislație

Avocații ca entitate raportoare: unde începe și unde se termină obligația AML

Când este avocatul entitate raportoare conform Legii 129/2019, ce acoperă excepția pentru apărare și reprezentare, secretul profesional, clienții PEP și ce trebuie păstrat la dosar.

Avocatul este entitate raportoare?

Depinde de ce face pentru client. Art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 129/2019 include avocații printre entitățile raportoare doar atunci când asistă sau participă la anumite operațiuni ale clienților. Legea nu îi include pentru toată activitatea profesională.

Activitățile care atrag obligațiile AML, conform textului legii:

  • cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile, acțiuni, părți sociale ori elemente ale fondului de comerț;
  • administrarea banilor, a instrumentelor financiare, a valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților;
  • deschiderea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare;
  • organizarea aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți;
  • constituirea, administrarea sau conducerea de societăți, fundații, fiducii ori structuri similare;
  • participarea în numele clientului la orice operațiune financiară sau imobiliară.
Răspuns scurt:

Avocatul care asistă la o tranzacție imobiliară, o cesiune de părți sociale, înființarea unei firme sau care gestionează banii clientului este entitate raportoare pentru acea activitate. Avocatul care reprezintă clientul într-un litigiu sau îl consiliază privind un proces are, pentru acea activitate, o excepție importantă de la raportare (vezi mai jos).

Ce obligații are avocatul când intră sub incidența legii

Pentru activitățile de mai sus, avocatul are aceleași obligații de bază ca orice entitate raportoare:

  1. Cunoașterea clientelei (art. 11 și 13): identificarea clientului și a beneficiarului real, înțelegerea scopului operațiunii și monitorizarea relației. Măsurile se aplică la stabilirea relației de afaceri și la operațiunile ocazionale de cel puțin echivalentul a 15.000 euro.
  2. Verificarea PEP a clientului și a beneficiarului real (art. 11 alin. 3).
  3. Raportarea tranzacțiilor suspecte către ONPCSB (art. 6), cu excepția de la art. 9 alin. (3).
  4. Raportarea tranzacțiilor în numerar de cel puțin echivalentul a 10.000 euro, în cel mult 3 zile lucrătoare (art. 7).
  5. Păstrarea evidențelor timp de 5 ani (art. 21).

Identitatea clientului și a beneficiarului real se verifică înainte de începerea relației (art. 11 alin. 8). Dacă nu poate aplica măsurile, de exemplu pentru că clientul nu vrea să-și dezvăluie beneficiarul real, avocatul nu trebuie să înceapă sau să continue relația pentru acea operațiune (art. 11 alin. 9).

Excepția pentru apărare și reprezentare

Aceasta e prevederea care contează cel mai mult pentru avocați. Potrivit art. 9 alin. (3), persoanele de la art. 5 alin. (1) lit. f) nu au obligația să raporteze informațiile pe care le primesc de la client sau le obțin despre acesta:

  • în cursul evaluării situației juridice a clientului;
  • în cadrul apărării sau reprezentării clientului în proceduri judiciare ori în legătură cu acestea;
  • inclusiv la consilierea juridică privind inițierea sau evitarea unui proces,

indiferent dacă informațiile sunt obținute înainte, în timpul sau după procedură.

Limita excepției (art. 9 alin. 4):

Excepția nu se aplică dacă avocatul știe că consilierea juridică este folosită în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului ori că clientul cere consiliere tocmai în acest scop.

Excepția privește raportarea tranzacțiilor suspecte. Ea nu scutește avocatul de cunoașterea clientelei atunci când acesta asistă la o operațiune din lista de la art. 5 lit. f).

Secretul profesional și interdicția de divulgare

Legea 129/2019 interzice entităților raportoare să spună clientului sau terților că s-a transmis sau urmează să se transmită un raport de tranzacție suspectă (art. 38 alin. 2). Încălcarea acestei interdicții este infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 47 alin. 1).

Pentru profesiile juridice există o nuanță: nu constituie încălcare fapta avocatului care, în conformitate cu prevederile statutare, încearcă să descurajeze un client să desfășoare activități ilicite (art. 38 alin. 4).

Când avocatul transmite un raport de tranzacție suspectă către ONPCSB, notifică și structurile de conducere ale profesiei (art. 9 alin. 5).

Clientul este PEP

Dacă clientul sau beneficiarul său real este persoană expusă public, membru de familie al acesteia sau asociat apropiat (art. 3), avocatul aplică măsuri suplimentare (art. 17 alin. 9):

  • aprobarea conducerii pentru relație. În cabinetul individual, e decizia titularului, documentată; în societatea de avocați, a partenerului desemnat;
  • stabilirea sursei averii și a fondurilor implicate în operațiune;
  • monitorizare sporită pe durata relației.

Măsurile se aplică cel puțin 12 luni după ieșirea din funcție (art. 17 alin. 1 lit. c). Pentru avocații care asistă la înființarea de firme sau la achiziții de imobile pentru clienți din zona politică, verificarea PEP e un pas pe care controlul îl va căuta în dosar.

Cabinet individual vs. societate de avocați

  • Persoana desemnată pentru aplicarea legii (art. 23) nu e obligatorie pentru persoanele fizice și persoanele fizice autorizate care au calitatea de entitate raportoare (art. 23 alin. 4).
  • Dacă avocatul lucrează ca angajat al unei persoane juridice, obligațiile privind normele interne, persoana desemnată și instruirea revin persoanei juridice (art. 24 alin. 10).
  • Normele interne și instruirea se dimensionează după natura și volumul activității (art. 24 alin. 1). Un cabinet mic nu are nevoie de procedurile unei bănci, dar are nevoie de o procedură scrisă.

Supraveghere și sancțiuni

Avocații sunt supravegheați de ONPCSB (art. 26 alin. 1 lit. d) și de organismul de autoreglementare al profesiei (art. 26 alin. 1 lit. e). Nerespectarea măsurilor de cunoaștere a clientelei se sancționează cu avertisment sau amendă de la 25.000 la 150.000 lei (art. 43 alin. 2), iar amenda se prescrie în 5 ani (art. 42 alin. 2). Detalii în articolul Sancțiuni AML în România.

Procedura minimă pentru cabinet

  1. La primirea unui mandat, notați dacă activitatea intră în lista de la art. 5 lit. f) sau e strict apărare, reprezentare ori consiliere privind un proces.
  2. Pentru mandatele din lista art. 5 lit. f): identificați clientul și beneficiarul real și verificați-i pe liste PEP și de sancțiuni internaționale înainte de a începe.
  3. Salvați rezultatul verificării la dosarul clientului, cu data.
  4. Pentru clienții PEP sau cu risc ridicat, documentați sursa fondurilor și aprobarea.
  5. Păstrați totul 5 ani de la încheierea relației.

Întrebări frecvente

Redactez doar un contract de vânzare-cumpărare. Intră sub incidența legii?

Legea vorbește despre asistență pentru „întocmirea sau perfectarea” operațiunilor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale. Redactarea contractului pentru o astfel de tranzacție intră, de regulă, în această categorie.

Reprezint clientul într-un dosar penal de evaziune fiscală. Trebuie să raportez?

Informațiile obținute în cadrul apărării sunt acoperite de excepția de la art. 9 alin. (3). Excepția nu se aplică dacă știți că serviciile voastre sunt folosite pentru spălarea banilor (art. 9 alin. 4).

Dacă și notarul verifică părțile, mai am obligații?

Da. Fiecare entitate raportoare răspunde pentru propriile măsuri de cunoaștere a clientelei. Verificarea notarului nu le înlocuiește pe ale avocatului.

Verificați clientul înainte de a începe mandatul:

Obligațiile AML ale notarilor →

Testează verificarea PEP gratuit pe PEPCheck →

Articole din aceeași categorie