Sancțiuni AML în România: ce prevede Legea 129/2019 și ce arată controalele ONPCSB

Ce arată datele oficiale

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) publică anual un raport de activitate. Potrivit Raportului de activitate 2023, Oficiul a efectuat 134 de acțiuni de supraveghere on-site la sediile entităților raportoare, în creștere față de anii anteriori:

• 2021 – 103 entități controlate on-site, 30 sancționate
• 2022 – 131 entități controlate on-site, 18 sancționate
• 2023 – 134 entități controlate on-site, 12 sancționate

În 2023, cele 12 entități sancționate au primit 2 amenzi și 18 avertismente. Oficiul explică scăderea numărului de sancțiuni prin accentul pus pe prevenție și pe instruirea entităților raportoare, inclusiv în timpul controalelor.

Pe domenii, controalele din 2023 s-au concentrat pe sectorul imobiliar:

• Dezvoltatori imobiliari – 93 de acțiuni
• Experți contabili și contabili autorizați – 12
• Consultanți fiscali – 11
• Activități ale holdingurilor – 6
• Agenții imobiliare – 4
• Case de ajutor reciproc – 4
• Furnizori de jocuri de noroc online – 3
• Notari – 1

Cadrul legal al sancțiunilor

Sancțiunile sunt reglementate în Capitolul VIII al Legii nr. 129/2019 (art. 42–49). Conform art. 42, încălcarea legii poate atrage răspundere civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală. Amenda contravențională se prescrie în 5 ani de la data faptei, nu în 6 luni, cât e regula generală.

Amenzi pentru persoane fizice (art. 43 alin. 2)

• avertisment sau 25.000 – 150.000 lei pentru faptele de la lit. a), d), g), h), printre altele: raportarea tranzacțiilor suspecte, măsurile de cunoaștere a clientelei (inclusiv pentru PEP), păstrarea evidențelor, normele interne; inițierea sau continuarea relației cu încălcarea legii
• avertisment sau 20.000 – 120.000 lei pentru faptele de la lit. b): lipsa evaluării documentate a riscurilor activității (art. 25)
• avertisment sau 10.000 – 90.000 lei pentru faptele de la lit. c), e), f): rapoartele de numerar și transferuri externe (art. 7), obstrucționarea controlului, lipsa canalului intern de raportare a încălcărilor (art. 37)
• avertisment sau 5.000 – 10.000 lei pentru faptele de la lit. i): nerespectarea art. 30² alin. (1)

Persoane juridice și cazuri agravate

• Persoane juridice (art. 43 alin. 3): aceleași amenzi, cu limita maximă majorată cu 10% din veniturile totale din perioada fiscală încheiată anterior. Sancțiunile se pot aplica și membrilor conducerii responsabili de încălcare.
• Încălcări grave, repetate sau sistematice (art. 43 alin. 5), la entitățile care nu sunt supravegheate de BNR sau ASF: limita maximă crește cu 5.000.000 lei pentru persoane juridice și cu 50.000 lei pentru persoane fizice.
• Instituții financiare nesupravegheate de BNR sau ASF (art. 43 alin. 6): până la 10% din cifra de afaceri anuală, dar nu mai puțin de 23.000.000 lei.

Sancțiuni complementare (art. 44)

• suspendarea autorizației sau a activității, de la o lună la 6 luni
• retragerea licenței sau anularea autorizației
• blocarea contului bancar, de la 10 zile la o lună
• închiderea sucursalei sau a sediului secundar
• o declarație publică ce identifică persoana și natura încălcării
• interdicția temporară de a ocupa funcții de conducere

La stabilirea sancțiunii, autoritatea ține cont de gravitatea și durata încălcării, de cooperare, de încălcările anterioare și de beneficiul obținut (art. 45). Sancțiunile definitive se publică pe site-ul autorității și rămân acolo 5 ani (art. 46).

Exemplu documentat

ASF, februarie 2025

Omniasig VIG S.A. a primit un avertisment scris pentru că nu a raportat către ONPCSB toate transferurile externe de peste echivalentul a 10.000 euro (deciziile Consiliului ASF din februarie 2025). Obligația vine din art. 7 alin. (3) din Legea 129/2019.

Ce înseamnă asta pentru o entitate raportoare

• Avertismentul e sancțiunea cea mai frecventă, dar nu e fără urmări. Rămâne în istoricul entității, iar o încălcare repetată poate fi încadrată la art. 43 alin. (5), cu plafoane mult mai mari.
• Sarcina probei e a ta. Art. 11 alin. (7) obligă entitatea să demonstreze autorității că măsurile de cunoaștere a clientelei sunt adecvate riscului. O verificare făcută, dar nedocumentată, e greu de apărat la control.
• Evidențele se păstrează 5 ani de la încetarea relației sau de la tranzacția ocazională (art. 21), inclusiv rezultatele verificărilor PEP și de sancțiuni.
• Prescripția e de 5 ani. Un dosar incomplet din 2022 poate fi sancționat și astăzi.

Checklist conformitate

Guvernanță

• ☐ Norme interne AML aprobate de conducere și actualizate după ultimele modificări ale Legii 129/2019 (art. 24)
• ☐ Evaluarea riscurilor la nivel de entitate, revizuită periodic
• ☐ Persoana desemnată, numită prin decizie internă (art. 23)

Operațional

• ☐ Dovada verificării PEP și de sancțiuni pentru fiecare client, cu dată și rezultat
• ☐ Dosare de măsuri suplimentare pentru clienții cu risc ridicat și PEP (art. 17)
• ☐ Evidența rapoartelor transmise la ONPCSB și a confirmărilor de primire
• ☐ Arhivă păstrată 5 ani (art. 21)

Instruire

• ☐ Plan de instruire și dovada participării angajaților (art. 24 alin. 4)

Ce urmează

De la 10 iulie 2027 se aplică Regulamentul (UE) 2024/1624 (AMLR), care stabilește reguli unitare de cunoaștere a clientelei în toată UE. Procedurile documentate acum după Legea 129/2019 sunt cea mai bună bază pentru tranziție.