Sancțiuni internaționale în România: ce liste se aplică, cine trebuie să verifice și ce riști din 2026

Sancțiunile internaționale sunt restricțiile impuse unor state, persoane, firme sau organizații de Consiliul de Securitate al ONU și de Uniunea Europeană: înghețarea fondurilor, interdicția de a le pune la dispoziție bani sau bunuri, restricții de comerț și de călătorie. În România ele se aplică direct și obligă pe oricine face afaceri, nu doar băncile. Iar din 19 decembrie 2025, încălcarea lor nu mai e o contravenție, ci infracțiune.

Ghidul de mai jos explică ce liste contează, cine trebuie să verifice, ce autorități sunt implicate și ce faci când găsești o potrivire. Pentru regimul împotriva Rusiei, cel mai amplu în vigoare, există un ghid separat.

Ce sunt sancțiunile internaționale

Termenul „sancțiuni” are în conformitate două sensuri care se confundă des:

• Sancțiunile internaționale (în limbajul UE, „măsuri restrictive”): liste de persoane și entități cu care nu ai voie să faci tranzacții, plus interdicții pe sectoare și produse. Despre ele e acest articol.
• Sancțiunile aplicate de autorități pentru nerespectarea legii spălării banilor: amenzile date de ONPCSB și de autoritățile de supraveghere. Despre ele e articolul Sancțiuni AML în România: amenzi și controale.

Măsurile restrictive cele mai frecvente sunt înghețarea fondurilor și a resurselor economice, interdicția de a pune fonduri la dispoziția persoanelor desemnate, direct sau indirect, interdicțiile de import și export pentru anumite produse, restricțiile pe servicii financiare și interdicția de călătorie.

Ce liste se aplică în România

• Sancțiunile Uniunii Europene. Se adoptă prin decizii ale Consiliului și regulamente direct aplicabile în toate statele membre, fără transpunere. Sunt peste 40 de regimuri, pe țări (Rusia, Belarus, Iran, Coreea de Nord, Siria și altele) și tematice (terorism, încălcări ale drepturilor omului, atacuri cibernetice). Lista consolidată a persoanelor supuse sancțiunilor financiare e publică, iar regimurile pot fi consultate pe harta sancțiunilor UE.
• Sancțiunile Consiliului de Securitate al ONU. Se aplică în România atât prin regulamentele UE care le preiau, cât și prin OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, care acoperă rezoluțiile ONU și actele UE.
• Listele altor state, în principal OFAC (SUA) și OFSI (Regatul Unit), nu sunt obligatorii juridic în România. Contează însă practic: o bancă corespondentă care procesează o plată în dolari le aplică, iar o firmă listată de OFAC poate bloca plăți și relații bancare chiar dacă nu apare pe lista UE.

Listele se modifică frecvent, uneori de mai multe ori pe săptămână. O verificare făcută la deschiderea relației de afaceri nu ține locul uneia făcute înainte de o tranzacție importantă, șase luni mai târziu.

Cine e obligat să verifice

Spre deosebire de obligațiile de cunoaștere a clientelei din Legea 129/2019, care privesc doar entitățile raportoare, sancțiunile internaționale obligă pe toată lumea. Articolul 18 din OUG 202/2008, rescris prin OUG nr. 135/2024, cere tuturor persoanelor fizice și juridice, inclusiv entităților fără personalitate juridică, să depună diligențele necesare ca tranzacțiile și operațiunile lor să respecte sancțiunile, inclusiv înghețarea fondurilor, și să raporteze autorităților competente măsurile luate.

Pe lângă această obligație generală:

• Entitățile supravegheate (bănci, IFN-uri, societăți de asigurare, firme de investiții) trebuie să aibă proceduri și sisteme de monitorizare, după regulile autorității care le supraveghează. ASF, de exemplu, a reglementat supravegherea pentru entitățile din piața sa prin Regulamentul ASF nr. 3/2025.
• Firmele cu legături cu un stat vizat, deținute direct sau indirect de o entitate, un cetățean sau un rezident al acelui stat, trebuie să notifice periodic Ministerul Afacerilor Externe despre transferurile de fonduri în afara UE peste pragul stabilit, atunci când regimul de sancțiuni respectiv o cere.
• Entitățile raportoare din Legea 129/2019 au, în plus, obligația de a raporta la ONPCSB tranzacțiile suspecte.

Practic: o firmă de distribuție care vinde unui client străin, o agenție imobiliară, un dealer auto sau o firmă de transport au aceeași obligație de bază ca o bancă: să nu pună bani, bunuri sau servicii la dispoziția unei persoane sancționate.

Autoritățile: ANAF, MAE, ONPCSB, DIICOT

• ANAF este autoritatea competentă pentru înghețarea fondurilor. Potrivit atribuțiilor publicate de ANAF, emite ordinele de înghețare (publicate în Monitorul Oficial), primește rapoartele persoanelor obligate și decide asupra cererilor de derogare, de exemplu pentru plata salariilor unei firme controlate de o persoană listată.
• Ministerul Afacerilor Externe coordonează punerea în aplicare a sancțiunilor la nivel național și primește notificările despre transferurile de fonduri în afara UE.
• ONPCSB primește rapoartele de tranzacții suspecte de la entitățile raportoare.
• DIICOT are competența exclusivă de urmărire penală pentru infracțiunile de încălcare a sancțiunilor.
• Autoritățile de supraveghere (BNR, ASF) verifică modul în care entitățile pe care le supraveghează aplică sancțiunile.

Din decembrie 2025, încălcarea e infracțiune

Prin Legea nr. 224/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1164 din 16 decembrie 2025 și în vigoare din 19 decembrie 2025, România a transpus Directiva (UE) 2024/1226 și a introdus în OUG 202/2008 un capitol nou de infracțiuni (art. 27¹–27⁷). Până atunci, cele mai multe încălcări erau contravenții.

Printre faptele incriminate:

• punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția unei persoane desemnate;
• neînghețarea fondurilor care trebuiau înghețate;
• tranzacțiile, comerțul și serviciile interzise;
• eludarea sancțiunilor, inclusiv prin ascunderea fondurilor sau prin informații false despre beneficiarul real;
• încălcarea condițiilor unei autorizații.

Pedepsele pentru persoanele fizice pornesc de la închisoare de la 1 la 5 ani și cresc până la 7 ani când valoarea depășește 100.000 de euro sau sunt implicate produse militare ori cu dublă utilizare, respectiv până la 12 ani pentru anumite categorii de produse militare. Pentru produsele militare și cu dublă utilizare e pedepsită și fapta din culpă. Persoanele juridice răspund cu amenzi calculate în zile-amendă, cu valori derogatorii de la Codul penal, de până la 835.000 de lei pe zi, ceea ce duce maximul amenzii la sute de milioane de lei. Măsurile asigurătorii și confiscarea sunt obligatorii.

Ce înseamnă pentru o firmă: „nu am știut că e pe listă” devine o apărare greu de susținut fără o verificare documentată. Dosarul de verificare (cine a verificat, când, în ce liste și cu ce rezultat) contează la fel de mult ca verificarea în sine.

Cum verifici, concret

1. Pe cine: clientul, beneficiarii reali, reprezentanții, dar și contrapartidele unei tranzacții (furnizori, cumpărători, transportatori, bănci intermediare). Sancțiunile UE se extind la entitățile deținute sau controlate de o persoană desemnată, chiar dacă firma nu apare pe listă cu numele ei, de aceea contează structura de proprietate.
2. Când: la începutul relației, înainte de tranzacțiile importante și periodic. Cine are un portofoliu de clienți activi are nevoie de o verificare repetată automat, nu de una făcută o singură dată.
3. Cu ce date: numele complet, data nașterii, cetățenia și, pentru firme, țara și numărul de înregistrare. Numele din alfabetul chirilic sau arab apar transliterat în mai multe variante, iar listele includ aliasuri. O potrivire doar după nume, fără dată de naștere, e cea mai frecventă alarmă falsă.
4. În ce surse: lista consolidată UE și listele ONU sunt publice și gratuite, dar se consultă separat. Un instrument de screening le adună într-o singură căutare, împreună cu listele OFAC și OFSI și cu registrele PEP. Pe PepCheck, verificarea caută în OpenSanctions sau în Dilisense, care acoperă 107 liste de sancțiuni actualizate la fiecare 30 de minute, și emite un raport cu data, ora și sursele consultate.
5. Documentezi: păstrezi raportul fiecărei verificări, inclusiv al celor fără rezultat. Pentru entitățile raportoare, păstrarea documentelor e și o obligație din Legea 129/2019.

Ai găsit o potrivire. Ce faci

1. Confirmi identitatea: compari data nașterii, cetățenia și celelalte date din listă cu ale clientului. Dacă nu se potrivesc, documentezi de ce e un fals pozitiv.
2. Îngheți: dacă potrivirea se confirmă, nu execuți tranzacția, nu eliberezi bunurile și nu prestezi serviciul. Fondurile deja deținute rămân blocate.
3. Raportezi la ANAF, în temeiul OUG 202/2008, și, dacă ești entitate raportoare, la ONPCSB, ca tranzacție suspectă.
4. Nu informezi clientul că a fost raportat: Legea 129/2019 interzice divulgarea.
5. Ceri derogare, dacă e cazul, la ANAF: de exemplu, pentru plăți necesare traiului sau pentru obligații contractuale anterioare listării, în condițiile regimului de sancțiuni.

Pentru o verificare rapidă, fără cont, poți folosi pagina de verificare gratuită. Pentru verificări documentate, cu raport pentru dosar și monitorizare periodică, creează un cont gratuit.

Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Textele în vigoare sunt cele publicate în Monitorul Oficial și în Jurnalul Oficial al UE.