pepcheck.ro // romanian law 129/2019 · reporting entities · official public sources a product of Systhema · AMLTracer™ · SMSI RO/EN
PepCheck due diligence · PEP
Acasă› Articole› Legislație

Cât timp rămâne cineva PEP după ce pleacă din funcție: regula de 12 luni, prelungirea cu încă un an din 2025 și ce se schimbă în 2027

Legea 129/2019, modificată în 2025: un an după încetarea funcției, prelungit cu încă un an dacă riscul persistă. Cum afli data încetării, cum decizi și ce pui la dosar.

Un ministru demis, un parlamentar care nu a mai fost ales, un director de companie de stat înlocuit: din ziua în care pleacă din funcție, nu mai apar pe site-ul instituției. Pentru entitatea raportoare însă, calitatea de persoană expusă public nu se termină odată cu mandatul. Legea nr. 129/2019 o prelungește cu cel puțin un an, iar din mai 2025 regula s-a schimbat: după primul an, legea nu mai lasă decizia complet deschisă, ci permite o singură prelungire, de încă un an.

Articolul explică cum se aplică azi regula, de la ce dată numeri, după ce criterii decizi prelungirea, ce faci cu un client nou care a fost PEP în trecut și cum se schimbă totul la 10 iulie 2027, când se aplică Regulamentul (UE) 2024/1624 (AMLR).

Răspunsul scurt

  • Primele 12 luni după încetarea funcției, persoana rămâne PEP, iar măsurile suplimentare sunt obligatorii (art. 17 alin. (1) lit. c)).
  • După un an, entitatea nu o mai consideră PEP, cu excepția cazului în care persoana mai prezintă un risc din cauza influenței pe care o poate exercita prin fosta funcție. Atunci perioada se prelungește cu încă un an (art. 3 alin. (6), în forma din 26 mai 2025).
  • După al doilea an, legea nu mai prevede o prelungire a calității de PEP. Dacă riscul persistă, clientul poate rămâne la măsuri suplimentare, dar în temeiul evaluării generale de risc, nu ca PEP.
  • Din 10 iulie 2027, AMLR elimină limita: măsurile se aplică cel puțin 12 luni și până când riscul nu mai există (art. 45).
  • La fiecare prag, decizia se scrie la dosar, cu data încetării funcției, sursa ei și motivarea.
Certificat non-PEP emis de PepCheck, pe date de exemplu
Așa arată certificatul non-PEP din PepCheck: două surse independente, registrul funcțiilor publice din România și un cod QR verificabil. Îl pui la dosar. (Date de exemplu.)Fă o verificare PEP gratuită

Ce spune legea, după modificarea din 2025

Trei texte din lege se ocupă de fostul PEP, și trebuie citite împreună.

Art. 3 alin. (1) definește persoanele expuse public ca fiind persoanele care „exercită sau au exercitat funcții publice importante”. Definiția include, deci, și foștii titulari.

Art. 17 alin. (1) lit. c) cere măsuri suplimentare în relațiile cu persoanele expuse public, „inclusiv pentru o perioadă de cel puțin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcție publică importantă”. Normele ONPCSB reiau aceeași formulare când spun ce trebuie să conțină procedura internă (art. 17 lit. h)), iar Ghidul ONPCSB din 2025 o repetă (p. 15).

Art. 3 alin. (6), în forma dată de Legea nr. 86/2025, în vigoare din 26 mai 2025:

„După împlinirea unui termen de un an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcție publică importantă în sensul dispozițiilor alin. (2), entitățile raportoare nu mai consideră persoana respectivă ca fiind expusă public, cu excepția cazului în care persoana mai prezintă un risc asociat persoanelor expuse public din cauza influenței pe care o poate exercita, ca urmare a funcției sale anterioare, situație în care perioada va fi extinsă cu încă un an.”

Forma inițială, din 2019, spunea doar că după un an entitatea nu mai consideră persoana PEP, „fără a aduce atingere aplicării, pe baza unei evaluări a riscului, a măsurilor suplimentare”. Nu exista o a doua perioadă definită: după primul an, totul era evaluare de risc, fără limită. Forma din 2025 dă evaluării o formă precisă: o singură prelungire, de un an, motivată de influența rămasă din fosta funcție.

Dacă procedura ta internă a fost scrisă înainte de mai 2025 și reia formularea veche, merită actualizată.

Trei perioade, trei regimuri

Perioada de la încetarea funcțieiCalitateaMăsurileTemeiul
0–12 luniPEPObligatorii: aprobarea conducerii, sursa averii și a fondurilor, monitorizare sporităart. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (9)
12–24 de luniPEP doar dacă riscul persistăObligatorii dacă s-a decis prelungirea; altfel, regimul obișnuit al clientuluiart. 3 alin. (6)
Peste 24 de luniNu mai e PEPDupă evaluarea generală a riscului; pot rămâne suplimentare, dar nu în temeiul calității de PEPart. 17 alin. (1), partea introductivă

A treia perioadă cere o precizare. Art. 17 alin. (1) cere măsuri suplimentare „în toate situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit”, iar enumerarea care urmează e exemplificativă („inclusiv”). Un fost ministru care, la trei ani după plecare, controlează încă un grup de firme cu contracte publice nu mai e PEP, dar poate fi, foarte bine, un client cu risc sporit. Diferența e de temei și de formulare în dosar, nu neapărat de măsuri.

De la ce dată numeri

Termenul curge de la data la care persoana „a încetat să mai ocupe” funcția, adică data încetării efective, nu data anunțului sau a alegerilor. Surse utile:

  • Monitorul Oficial: decretele de revocare a miniștrilor, deciziile de eliberare din funcție a secretarilor de stat, hotărârile adunărilor generale la companiile de stat (acestea din urmă, de multe ori, doar în Registrul Comerțului, ca mențiuni).
  • Site-urile Camerei Deputaților și Senatului, pentru încetarea mandatului de parlamentar. La sfârșitul legislaturii, mandatul durează până la întrunirea legală a noului Parlament.
  • Declarațiile de avere și de interese depuse la încetarea mandatului sau a funcției, publicate de Agenția Națională de Integritate. Data depunerii nu e data încetării, dar arată perioada.
  • Registrul Comerțului, pentru membrii consiliilor de administrație și directorii companiilor de stat: data mențiunii de încetare a mandatului.
  • Bazele de date PEP, care rețin data de sfârșit a funcției. Uneori sursa indică doar anul; atunci, prudent, socotești sfârșitul anului.

Mai multe funcții. Dacă persoana a avut mai multe funcții publice importante, numeri de la încetarea ultimei. Un secretar de stat devenit apoi membru în consiliul de administrație al unei companii naționale rămâne PEP, fără întrerupere, până la 12 luni după plecarea din consiliu.

Revenirea în funcție. Dacă persoana primește o nouă funcție publică importantă în timpul celor 12 sau 24 de luni, e din nou PEP în funcție, iar termenul se resetează la încetarea noii funcții.

Funcția de partid. Membrii organelor de conducere ale partidelor politice sunt PEP (art. 3 alin. (2) lit. c)). Un fost ministru care rămâne în conducerea partidului nu e „fost PEP”: e PEP în funcție, pe altă literă.

Prelungești sau nu: criteriile

Art. 3 alin. (6) cere un singur lucru pentru prelungire: persoana „mai prezintă un risc asociat persoanelor expuse public din cauza influenței pe care o poate exercita, ca urmare a funcției sale anterioare”. Legea nu dă criterii. Standardele internaționale tratează această evaluare pe bază de risc, nu pe termene fixe, iar întrebările folosite de obicei în practică sunt următoarele:

  1. Cât de importantă a fost funcția? Un fost prim-ministru sau ministru al unui domeniu cu achiziții mari păstrează mai multă influență decât un fost membru al unui consiliu de supraveghere.
  2. Ce face acum? Dacă activitatea actuală e legată de fosta funcție (fostul ministru al energiei devenit consultant pentru companii din energie, fostul director al unei companii de stat angajat la principalul ei furnizor), influența e încă activă.
  3. Mai are legături formale sau informale cu instituția? Oameni numiți de el încă în funcție, roluri onorifice, consilieri.
  4. Are o poziție politică în continuare? Funcție de partid, candidatură anunțată, rol în campanie.
  5. Ce fel de relație are cu tine? O plată unică de valoare mică nu se compară cu o tranzacție imobiliară mare sau cu o relație care implică bani din afara țării.
  6. Au apărut informații negative despre perioada în care a fost în funcție: anchete, presă, sancțiuni?

Dacă răspunsurile sunt „funcție de rang înalt, activitate legată de ea, relații încă active”, prelungirea e justificată. Dacă persoana s-a retras sau lucrează într-un domeniu fără legătură, iar relația cu tine e simplă, ieșirea din regimul PEP la 12 luni e justificată. În ambele cazuri, contează că decizia e scrisă și motivată: sarcina de a demonstra că măsurile au fost corespunzătoare e a entității raportoare (art. 11 alin. (7)).

AMLA va emite până la 10 iulie 2027 ghiduri și despre modul de evaluare a riscului pentru persoanele care nu mai au o funcție publică importantă (art. 42 alin. (2) lit. (b) AMLR). Până atunci, criteriile de mai sus sunt reperul.

Exemple de calcul

Parlamentarii care nu au mai fost aleși în 2024. Mandatul celor din legislatura 2020–2024 a durat până la întrunirea noului Parlament, în decembrie 2024. Primul an s-a încheiat în decembrie 2025. Pentru cei la care s-a decis prelungirea, al doilea an se încheie în decembrie 2026. Dacă ai astfel de clienți tratați încă drept PEP, luna viitoare e momentul deciziei: fie ies din regimul PEP, fie, dacă riscul persistă, rămân la măsuri suplimentare în temeiul evaluării generale de risc, cu motivarea schimbată în dosar.

Un secretar de stat eliberat din funcție la 15 martie 2026. PEP sigur până la 15 martie 2027. Atunci decizi: fără prelungire, iese din regimul PEP; cu prelungire, rămâne PEP până la 15 martie 2028. Dar între timp, la 10 iulie 2027, se aplică AMLR, care nu mai are limita de doi ani (vezi mai jos): pentru el, decizia din martie 2028 se va lua după noua regulă.

Un director general de companie națională plecat în ianuarie 2026 și angajat apoi la principalul furnizor al companiei. Noua funcție, privată, nu îl face PEP, deci termenul curge din ianuarie 2026 și primul an se împlinește în ianuarie 2027. La decizia de prelungire însă, noua funcție cântărește greu la criteriul „ce face acum”: influența lui asupra fostei companii e exact riscul pe care îl are în vedere art. 3 alin. (6).

Clientul nou care a fost PEP

Regula nu privește doar clienții pe care îi aveai când erau în funcție. Dacă un client nou a fost PEP și a plecat din funcție acum opt luni, e PEP pentru tine: art. 17 alin. (1) lit. c) se aplică la începutul relației exact ca pentru unul în funcție. Dacă a plecat acum 18 luni, decizi la intrare dacă se aplică prelungirea de la art. 3 alin. (6).

De aceea, întrebarea din declarația PEP trebuie să fie „ocupați sau ați ocupat în ultimele 12 luni” (eventual, „în ultimii doi ani”), nu doar „ocupați”. Un fost ministru plecat luna trecută răspunde corect „nu ocup” la o întrebare formulată greșit. Modelul de declarație e în articolul despre declarația PEP.

AMLR scrie explicit același lucru: art. 45 alin. (3) aplică regula și când entitatea începe o relație cu o persoană care a avut în trecut o funcție publică importantă.

Familia și asociații fostului PEP

Membrii familiei și asociații apropiați sunt definiți prin raportare la persoana expusă public (art. 3 alin. (4) și (5)) și primesc aceleași măsuri (art. 17 alin. (10)). Legea română nu are un termen separat pentru ei, așa că urmează regimul PEP-ului: cât timp el e tratat ca PEP, și ei sunt. AMLR scrie asta direct: art. 46 aplică membrilor familiei și asociaților și regula de la art. 45. Cine intră exact în fiecare categorie e explicat în ghidul despre familia și asociații unui PEP.

Din 10 iulie 2027: fără limita de doi ani

Regulamentul (UE) 2024/1624 se aplică direct, fără lege de transpunere, din 10 iulie 2027 (art. 90). Art. 45 schimbă logica regulii românești:

  • entitatea ia în considerare riscul continuu pe care îl prezintă persoana, ca urmare a fostei funcții, când evaluează riscul (alin. (1));
  • aplică una sau mai multe dintre măsurile sporite de la art. 34 alin. (4) până când riscul nu mai există, dar nu mai puțin de 12 luni de la încetarea funcției (alin. (2));
  • regula se aplică și relațiilor noi cu persoane care au avut în trecut o funcție publică importantă (alin. (3)).

Practic, minimul de 12 luni rămâne, dar dispare plafonul de doi ani: un fost PEP cu influență durabilă poate rămâne sub măsuri sporite trei, cinci sau mai mulți ani, cât timp riscul persistă. Și invers, nimic nu obligă la a doua perioadă: după 12 luni, dacă riscul nu mai există, măsurile pot înceta. Formula e aceeași cu cea din directiva în vigoare (Directiva (UE) 2015/849, art. 22: cel puțin 12 luni, până când persoana nu mai prezintă riscul specific PEP), pe care legea română o transpune, din mai 2025, cu o limită de doi ani.

Pentru dosar, schimbarea e simplă: decizia de la 12 luni rămâne, dar dispare automatismul de la 24 de luni. Fiecare fost PEP aflat sub măsuri suplimentare la 10 iulie 2027 trebuie reevaluat după noua regulă.

Ce pui la dosar

Pentru fiecare client care e fost PEP:

  • funcția, instituția și data încetării, cu sursa (Monitorul Oficial, site-ul instituției, declarația de avere la încetare, Registrul Comerțului, baza de date);
  • data la care se împlinesc 12 luni și, dacă s-a decis prelungirea, data la care se împlinesc 24;
  • decizia de la 12 luni: prelungire sau nu, cu răspunsurile la criteriile de mai sus, cine a decis și când;
  • dacă e cazul, decizia de la 24 de luni: ieșire din regimul PEP și încadrarea de risc care urmează;
  • reverificarea la fiecare prag, ca să prinzi o eventuală funcție nouă.

O greșeală frecventă la control: clientul a fost tratat corect ca PEP cât timp era în funcție, apoi, după plecare, dosarul a rămas neschimbat. Fie măsurile au continuat ani la rând fără motivare, fie au încetat în ziua plecării, fără cele 12 luni. Ambele situații se văd imediat într-un dosar fără date.

Cum apare un fost PEP în PepCheck

  • Registrul funcțiilor publice importante din România, consultat la fiecare verificare, arată pentru o funcție încetată data încetării și data până la care curg cele 12 luni de măsuri obligatorii. După împlinirea celor 12 luni, registrul nu mai întoarce persoana ca potrivire: decizia pentru al doilea an se ia pe baza dosarului tău, nu a rezultatului.
  • La potrivirile din OpenSanctions și Dilisense, când sursa publică data de sfârșit a funcției, rezultatul și raportul PDF marchează persoana „Fost PEP”, cu data ultimei funcții și data până la care se aplică cele 12 luni. Când sursa indică doar anul, se socotește, prudent, sfârșitul anului.
  • SanctionsIndex cuprinde PEP-ii din alte state aflați în funcție sau ieșiți din funcție în ultimele 12 luni.
  • Monitorizarea, inclusă în pachetele plătite, reverifică automat persoana la frecvența aleasă. E utilă tocmai la pragurile de 12 și 24 de luni, ca să prinzi o eventuală funcție nouă.

Întrebări frecvente

Pot trata un fost PEP ca PEP mai mult de doi ani, din prudență?
Poți aplica măsuri suplimentare cât timp evaluarea de risc o justifică, dar după doi ani temeiul nu mai e calitatea de PEP (art. 3 alin. (6)), ci riscul sporit în general (art. 17 alin. (1)). Scrie asta așa în dosar. Din 10 iulie 2027, diferența dispare: AMLR permite măsurile cât timp riscul persistă.

Ce fac dacă nu găsesc data exactă a încetării?
Folosești cea mai apropiată dată sigură și o alegi pe cea mai târzie dintre variantele plauzibile: dacă știi doar anul, socotești sfârșitul anului. Notezi la dosar sursa și faptul că data e aproximativă.

Un fost primar e fost PEP?
Azi, nu: primarii nu sunt în lista de la art. 3 alin. (2), deci nici nu au fost PEP în sensul legii. Din 10 iulie 2027, primarii localităților de peste 50.000 de locuitori devin PEP, iar regula de la art. 45 AMLR li se aplică după încetarea mandatului.

Clientul a fost PEP acum cinci ani. Trebuie să întreb de trecutul lui?
Legea în vigoare nu îl mai consideră PEP. Fosta funcție poate conta însă la evaluarea riscului, mai ales dacă activitatea lui actuală are legătură cu ea.

Prelungirea cu încă un an e obligatorie?
Doar dacă persoana „mai prezintă un risc asociat persoanelor expuse public” din cauza influenței rămase. Nu e automată, dar nici opțională în prezența riscului: dacă riscul există, textul spune că perioada „va fi extinsă”.

Surse: Legea nr. 129/2019, forma consolidată la 19.12.2025, art. 3 alin. (1), (2), (4), (5) și (6), art. 11 alin. (7), art. 17 alin. (1), (9) și (10); Legea nr. 86/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din 23 mai 2025, art. I pct. 4 (noua formă a art. 3 alin. (6)); Normele aprobate prin Ordinul președintelui ONPCSB nr. 37/2021, art. 17 lit. h); ONPCSB, Ghid privind identificarea persoanelor expuse public (2025), p. 15; Directiva (UE) 2015/849, art. 22; Regulamentul (UE) 2024/1624, art. 34 alin. (4), art. 42 alin. (2), art. 45, 46 și 90. Exemplele și criteriile de decizie sunt orientative; încadrarea fiecărui client se face pe baza procedurii și a evaluării de risc a entității raportoare. Articolul nu este consultanță juridică.

Ești entitate raportoare? Contabili, agenții imobiliare, IFN, notari, avocați, case de amanet, case de schimb valutar, jocuri de noroc: am scris câte o pagină cu obligațiile fiecăreia, pe articole, și cu ce rămâne la dosar. Alege categoria ta.

Articole din aceeași categorie