pepcheck.ro // Legea 129/2019 · entități raportoare · surse publice oficiale un produs Systhema · AMLTracer™ · SMSI RO/EN
PepCheck due diligence · PEP
Acasă› Articole› Legislație

Primarii și președinții de consilii județene devin PEP din 10 iulie 2027: ce schimbă Regulamentul AML (UE) 2024/1624 pentru verificările din România

Azi primarii nu sunt PEP. Din 10 iulie 2027, Regulamentul (UE) 2024/1624 îi include pe conducătorii localităților de peste 50.000 de locuitori. Ce faci până atunci.

„Primarul e PEP?” e una dintre cele mai frecvente întrebări primite de la casele de ajutor reciproc, IFN și cabinetele de contabilitate care folosesc PepCheck. Răspunsul de azi e „nu, dar...”. Răspunsul de la 10 iulie 2027 e „da, dacă localitatea are cel puțin 50.000 de locuitori”. Articolul explică ambele răspunsuri, cu textul de lege, lista orașelor vizate și ce înseamnă schimbarea pentru entitățile raportoare.

Răspunsul scurt

  • Azi (Legea 129/2019, art. 3 alin. (2)): primarii, viceprimarii, consilierii locali și județeni și președinții de consilii județene nu sunt în lista funcțiilor publice importante. Pot fi PEP doar pe altă cale: ca membri ai conducerii unui partid sau ai conducerii unei companii cu capital majoritar de stat.
  • De la 10 iulie 2027 (Regulamentul (UE) 2024/1624, art. 2 alin. (1) pct. 34 lit. (a) subpct. (viii)): sunt PEP „conducătorii autorităților regionale și locale, inclusiv ai grupărilor de municipalități și ai regiunilor metropolitane, cu cel puțin 50.000 de locuitori”. În România: toți președinții de consilii județene, primarul general și primarii de sector ai Bucureștiului și primarii a circa 40 de municipii și orașe.
  • Tot din 2027 intră în definiție conducerea întreprinderilor mijlocii și mari controlate de autoritățile locale și conducerea partidelor care au aleși în consilii locale sau județene de peste 50.000 de locuitori.
  • Regulamentul se aplică direct, fără transpunere. România poate coborî pragul sub 50.000, dar nu îl poate ridica.
Certificat non-PEP emis de PepCheck, pe date de exemplu
Așa arată certificatul non-PEP din PepCheck: două surse independente, registrul funcțiilor publice din România și un cod QR verificabil. Îl pui la dosar. (Date de exemplu.)Fă o verificare PEP gratuită

Ce spune legea azi

Art. 3 alin. (2) din Legea 129/2019 enumeră limitativ funcțiile publice importante: șefi de stat și de guvern, miniștri și secretari de stat (lit. a)); parlamentari (lit. b)); membrii organelor de conducere ale partidelor (lit. c)); judecătorii curților supreme și constituționale (lit. d)); conducerea Curții de Conturi și a băncii centrale (lit. e)); ambasadori, însărcinați cu afaceri, ofițeri superiori (lit. f)); conducerea regiilor autonome, a societăților cu capital majoritar de stat și a companiilor naționale (lit. g)); conducerea organizațiilor internaționale (lit. h)). Alin. (3) exclude expres funcțiile intermediare sau inferioare.

Administrația locală nu apare. Lista funcțiilor publice importante întocmită de Agenția Națională de Integritate în baza art. 3 alin. (3^1), actualizată la 26 mai 2025, nu conține nicio funcție de primar, viceprimar, consilier sau președinte de consiliu județean ca atare. Apar doar indirect, la lit. c): câteva partide au raportat că organele lor de conducere includ, prin statut, primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și consilierii aleși pe listele lor. Pentru acele partide, primarul e PEP ca membru al conducerii partidului, nu ca primar.

A doua cale indirectă e lit. g). Un primar sau un consilier județean care e și membru în consiliul de administrație al unei companii cu capital majoritar al statului intră la lit. g). Dacă „stat” include și unitățile administrativ-teritoriale (companiile de apă, transport public sau termoficare ale primăriilor) e o întrebare la care legea nu răspunde explicit, iar practica e neunitară. Am tratat-o în ghidul PEP.

Concluzia de azi, pe care o repetăm în articolul despre lista PEP din România: legea nu-ți cere să-l tratezi pe primar ca PEP, dar evaluarea ta de risc poate decide să o faci. Multe instituții financiare includ deja primarii orașelor mari în politicile interne, ca măsură de prudență.

Ce schimbă Regulamentul (UE) 2024/1624

Pachetul AML adoptat în 2024 are două piese: Directiva (UE) 2024/1640 (AMLD6), pe care statele o transpun până la 10 iulie 2027, și Regulamentul (UE) 2024/1624 (AMLR), care se aplică direct de la aceeași dată (art. 90). Definiția PEP trece din directivă în regulament, deci din 2027 nu mai depinde de cum o scrie fiecare stat. Am descris pachetul în articolul despre AMLD6 și AMLR. Aici contează ce e nou la nivel local.

Art. 2 alin. (1) pct. 34 lit. (a) din AMLR păstrează categoriile de azi și adaugă trei:

  • (viii) conducătorii autorităților regionale și locale, inclusiv ai grupărilor de municipalități și ai regiunilor metropolitane, cu cel puțin 50.000 de locuitori.
  • (vii) membrii organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderilor controlate de stat (indiferent de mărime) sau de autoritățile regionale ori locale, dacă întreprinderea e mijlocie sau mare în sensul Directivei contabile 2013/34/UE.
  • (iii) membrii organelor de conducere ale partidelor care au mandate în organele executive sau legislative naționale sau în cele regionale ori locale reprezentând circumscripții de cel puțin 50.000 de locuitori.

Considerentul 91 explică de ce: riscurile de corupție nu se opresc la nivel național, iar orașele „gestionează adesea fonduri publice semnificative și accesul la servicii sau autorizații critice”. Tot acolo, statele membre pot stabili un prag mai mic, pe bază de risc, cu notificarea Comisiei. Nu pot stabili unul mai mare.

Art. 43 obligă fiecare stat să publice și să actualizeze lista funcțiilor exacte care intră în definiție și să o notifice Comisiei și noii autorități AMLA. Pentru România asta înseamnă că lista ANI va trebui să spună, funcție cu funcție, cine intră: „primar al municipiului cu cel puțin 50.000 de locuitori”, „președinte al consiliului județean” și așa mai departe. Până la publicarea listei, textul regulamentului e suficient de clar pentru a începe pregătirea.

Cine intră concret, în România

„Conducătorii autorităților” sunt, în terminologia Codului administrativ (OUG 57/2019, art. 3 și art. 5 lit. n)), autoritățile executive: primarii comunelor, orașelor și municipiilor, primarul general al Bucureștiului, primarii sectoarelor și președinții consiliilor județene. Consilierii locali și județeni fac parte din autoritățile deliberative și nu sunt „conducători”; viceprimarii și vicepreședinții nici atât. Lista națională poate fi mai largă, dar textul regulamentului acoperă funcțiile executive.

Aplicând pragul de 50.000 de locuitori la datele recensământului din 2021:

  • Toate cele 41 de județe depășesc pragul cu mult. Cei 41 de președinți de consilii județene devin PEP.
  • Municipiul București (1.716.961 de locuitori) și cele șase sectoare, fiecare cu mult peste prag: primarul general și cei șase primari de sector.
  • 40 de municipii și orașe de cel puțin 50.000 de locuitori, enumerate mai jos.
  • Asociațiile de dezvoltare intercomunitară și zonele metropolitane (Codul administrativ, art. 5 lit. i) și qq)) care însumează cel puțin 50.000 de locuitori: regulamentul vorbește explicit de „grupări de municipalități și regiuni metropolitane”, deci conducătorii lor intră și ei, în măsura în care lista națională îi va numi.

Rezultatul: cel puțin 88 de funcții executive locale noi în definiție, plus conducerea ADI-urilor. Comparativ, Parlamentul are 134 de senatori și peste 300 de deputați. Nu e o explozie numerică, dar e o schimbare de natură: până acum, PEP-ii locali erau o decizie de politică internă; din 2027 sunt o obligație legală, cu toate măsurile de la art. 42.

Orașele de peste 50.000 de locuitori

Populația rezidentă la recensământul din 2021 (INS), în ordine descrescătoare. Regulamentul nu spune care populație se ia în calcul (rezidentă sau după domiciliu) și nici la ce dată; lista națională va trebui să precizeze. Pentru orașele aflate aproape de prag, diferența contează.

OrașLocuitori (2021)OrașLocuitori (2021)
București1.716.961Suceava84.322
Cluj-Napoca286.598Drobeta-Turnu Severin79.865
Iași271.692Piatra Neamț79.679
Constanța263.688Bistrița78.877
Timișoara250.849Târgu Jiu73.545
Brașov237.589Târgoviște66.965
Craiova234.140Focșani66.648
Galați217.851Tulcea65.624
Oradea183.105Alba Iulia64.227
Ploiești180.540Slatina63.487
Brăila154.686Vaslui63.035
Arad145.078Reșița58.393
Pitești141.275Călărași58.215
Bacău136.087Giurgiu54.551
Sibiu134.309Popești-Leordeni53.431
Târgu Mureș116.033Deva53.113
Râmnicu Vâlcea110.527Bârlad52.475
Baia Mare108.759Zalău52.132
Buzău103.481Hunedoara50.457
Satu Mare91.520Sfântu Gheorghe50.080
Botoșani90.010

Sub prag, dar aproape: Roman (48.644) și Voluntari (47.366). Hunedoara și Sfântu Gheorghe sunt la limită și pot ieși din listă la următoarea actualizare a datelor. Dacă România alege un prag mai mic, cum permite considerentul 91, lista se lungește cu zeci de orașe.

Companiile controlate de primării și consilii județene

Subpunctul (vii) rezolvă întrebarea de azi despre companiile municipale. Din 2027, membrii consiliilor de administrație, ai conducerii executive și ai consiliilor de supraveghere sunt PEP la:

  • întreprinderile controlate de stat, indiferent de mărime (ca și azi la lit. g));
  • întreprinderile controlate de autoritățile regionale sau locale, dacă sunt întreprinderi sau grupuri mijlocii ori mari în sensul art. 3 din Directiva 2013/34/UE.

„Mijlocie sau mare” înseamnă că întreprinderea depășește cel puțin două din cele trei praguri ale întreprinderii mici, actualizate prin Directiva delegată (UE) 2023/2775: 5 milioane de euro total active, 10 milioane de euro cifră de afaceri netă, 50 de salariați în medie (statele pot urca primele două până la 7,5 și 15 milioane). Companiile de apă și canalizare județene, operatorii de transport public din orașele mari, societățile de termoficare și de salubritate ale marilor primării trec de aceste praguri. O societate de administrare a piețelor dintr-un oraș mic, de regulă, nu.

Control „în sensul art. 22 din Directiva 2013/34/UE” înseamnă majoritatea voturilor, dreptul de a numi majoritatea conducerii sau influență dominantă prin contract ori statut. Pentru verificare practică, pagina fiecărei firme din registrul PepCheck arată asociații și administratorii înscriși la ONRC, deci dacă acționarul majoritar e un consiliu județean sau o primărie.

Partidele cu aleși locali

Subpunctul (iii) extinde lit. c) de azi. Membrii organelor de conducere sunt PEP nu doar la partidele parlamentare, ci și la cele care au mandate „în organele executive sau legislative regionale ori locale reprezentând circumscripții de cel puțin 50.000 de locuitori”. Un partid fără parlamentari, dar cu consilieri în consiliul județean sau în consiliul local al unui municipiu de peste 50.000 de locuitori, are conducerea în definiția PEP. Pentru entitățile raportoare asta înseamnă că listele de conducere ale partidelor locale și regionale devin sursă de verificare, nu doar birourile naționale.

Familia și asociații apropiați

Măsurile pentru PEP se aplică și membrilor de familie și asociaților apropiați (AMLR art. 46; azi, art. 17 alin. (10) din lege). Membrii de familie rămân soțul sau partenerul, copiii și soții lor, părinții (art. 2 alin. (1) pct. 35). O noutate: pentru șefii de stat, șefii de guvern și miniștri intră și frații și surorile. Asociații apropiați (pct. 36) sunt cei cu beneficiar real comun cu PEP-ul sau cu o relație de afaceri strânsă, și cei care dețin o entitate înființată de facto în beneficiul PEP-ului.

Pentru un primar de municipiu, cercul relevant e de obicei mai vizibil decât la un ministru: soțul sau soția, copiii, firmele în care primarul e asociat împreună cu un om de afaceri local. Verificarea beneficiarului real al firmelor clientului devine instrumentul principal; am descris-o în ghidul despre beneficiarul real.

Ce măsuri se aplică și cât timp

Măsurile nu se schimbă, se extind la mai mulți oameni. AMLR art. 42 alin. (1) cere, ca și art. 17 alin. (9) din Legea 129/2019: aprobarea conducerii de rang superior pentru începerea sau continuarea relației, măsuri adecvate pentru stabilirea sursei averii și a sursei fondurilor, și monitorizare sporită permanentă. Nicăieri nu scrie „refuz”: un primar e un client legitim, cu un dosar mai gros.

După încetarea funcției, riscul se evaluează în continuare, iar măsurile se aplică cel puțin 12 luni (AMLR art. 45; azi art. 3 alin. (6) din lege prevede un an, prelungit cu încă unul dacă persoana mai prezintă risc). Pentru primarii și președinții de consilii județene aleși în iunie 2024, mandatul se încheie în 2028, deci cei care nu vor fi realeși rămân PEP cel puțin până în 2029.

AMLA, noua autoritate europeană, trebuie să publice până la 10 iulie 2027 ghiduri despre criteriile de identificare a asociaților apropiați și despre nivelul de risc al fiecărei categorii de PEP, inclusiv pentru foștii PEP (art. 42 alin. (2)). Ele vor fi primul reper pentru a diferenția, de exemplu, un fost primar de comună de un fost președinte de consiliu județean.

Ce faci până în 2027

  1. Decide acum, în politica internă, cum tratezi aleșii locali în perioada de tranziție. Legea de azi nu te obligă; abordarea pe bază de risc îți permite. Cea mai simplă regulă: primarii și președinții de consilii județene din localitățile de peste 50.000 de locuitori primesc măsurile de la art. 17 alin. (9) de pe acum. Sari peste etapa în care trebuie să reverifici tot portofoliul în iulie 2027.
  2. Adaugă întrebarea în formularul de cunoaștere a clientelei. Declarația PEP semnată de client (model în articolul despre declarația PEP) trebuie să enumere și funcțiile locale, altfel clientul răspunde sincer „nu” deși e primar.
  3. Verifică ce acoperă furnizorul tău de date. Bazele comerciale de PEP acoperă bine demnitarii naționali și mai slab aleșii locali. PepCheck caută în OpenSanctions și Dilisense și întreține un registru propriu de funcții publice din România, actualizat automat pentru Parlament, Guvern și Parlamentul European; prefecții sunt deja încărcați ca informare, iar aleșii locali vizați de regulament urmează până la aplicarea lui.
  4. Reverifică portofoliul periodic, nu doar la intrare. Un client devine PEP peste noapte, la alegeri. Monitorizarea descrisă în ghidul despre monitorizarea partenerilor se aplică și aici.
  5. Urmărește lista națională. Când ANI sau Oficiul publică lista funcțiilor conform art. 43 din AMLR, verifică dacă România a coborât pragul sub 50.000 și cum a definit populația de referință.

Întrebări frecvente

Primarul comunei mele e PEP?
Nu azi, și nici din 2027, dacă comuna are sub 50.000 de locuitori și România nu coboară pragul. Poate fi PEP doar pe altă cale: membru în conducerea unui partid sau în conducerea unei companii controlate de stat.

Consilierii locali și județeni devin PEP?
Textul regulamentului vorbește de „conducătorii” autorităților, adică funcțiile executive. Consilierii nu sunt conducători. Lista națională ar putea fi mai largă, dar nu e obligată.

Un primar ales în 2024 într-un oraș de 60.000 de locuitori e PEP de la 10 iulie 2027 sau de la următoarele alegeri?
De la 10 iulie 2027. Regulamentul se aplică persoanelor care exercită funcția la acea dată, nu doar celor alese după.

Directorul companiei de apă a județului e PEP?
Din 2027, da, dacă compania e controlată de consiliul județean și e întreprindere mijlocie sau mare (depășește două din pragurile de 5 milioane de euro active, 10 milioane de euro cifră de afaceri, 50 de salariați). Azi răspunsul depinde de cum interpretezi „capital majoritar de stat” de la lit. g).

România poate ridica pragul la 100.000, ca să intre mai puține orașe?
Nu. Pragul de 50.000 e în regulament, care se aplică direct. Statele pot doar să îl coboare (considerentul 91).

Trebuie să refuz un client primar?
Nu. Calitatea de PEP cere aprobarea conducerii, sursa fondurilor și monitorizare sporită, nu refuz. Refuzul exclusiv pe baza calității de PEP contravine standardelor FATF, cum am arătat în articolul despre corupția prin PEP.

Surse: Regulamentul (UE) 2024/1624 (AMLR), art. 2 alin. (1) pct. 34-36, art. 42, 43, 45, 46, 90 și considerentele 91-92; Directiva (UE) 2024/1640, art. 78; Legea 129/2019, forma consolidată la 19.12.2025, art. 3 și 17; Lista funcțiilor publice importante, ANI, 26.05.2025; Codul administrativ (OUG 57/2019), art. 3 și 5; Recensământul populației și locuințelor 2021, INS, populația rezidentă pe localități; Directiva 2013/34/UE, art. 3, cu pragurile din Directiva delegată (UE) 2023/2775. La data publicării, legea română de transpunere a pachetului AML din 2024 nu era adoptată; proiectul este în sarcina ONPCSB și a Ministerului Finanțelor, cu termen 2027. Articolul nu este consultanță juridică.

Ești entitate raportoare? Contabili, agenții imobiliare, IFN, notari, avocați, case de amanet, case de schimb valutar, jocuri de noroc: am scris câte o pagină cu obligațiile fiecăreia, pe articole, și cu ce rămâne la dosar. Alege categoria ta.

Articole din aceeași categorie