Raportarea la ONPCSB: când trimiți un raport de tranzacții suspecte, cum raportezi numerarul de peste 10.000 de euro și ce termene curg

Orice entitate raportoare ajunge, mai devreme sau mai târziu, în fața întrebării: „trebuie să raportez asta la Oficiu?”. Legea 129/2019 are răspunsuri precise, dar sunt împrăștiate în zece articole, două ordine ale președintelui ONPCSB și un manual de portal. Articolul le pune cap la cap: ce rapoarte există, când se trimit, pe ce canal, ce nu ai voie să spui clientului și ce riști dacă nu raportezi. La final, cifrele din raportul de activitate ONPCSB pe 2025, ca să vezi cine raportează de fapt în România.

Răspunsul scurt

Către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB, unitatea de informații financiare a României) se trimit patru tipuri de rapoarte, toate exclusiv electronic, prin portalul raportari.onpcsb.ro:

RTS-ul nu are prag valoric și nu cere certitudine. RTN-ul se trimite indiferent de justificarea economică a tranzacției. Niciunul nu se trimite pe hârtie, prin fax sau pe email: un raport care nu respectă forma și canalul e returnat, iar obligația e considerată neîndeplinită (art. 8 alin. (12) și (13)).

Cine raportează și pe ce canal

Obligația revine tuturor entităților raportoare de la art. 5 din Legea 129/2019: bănci, IFN, case de ajutor reciproc, furnizori de jocuri de noroc, contabili, auditori, consultanți fiscali, notari, avocați, agenți imobiliari, case de amanet, case de schimb valutar, dealeri de artă și alte persoane care tranzacționează în numerar peste prag. Ce înseamnă fiecare categorie am explicat în ghidurile pe profesii: contabili, notari, avocați, agenți imobiliari, IFN și case de ajutor reciproc, case de amanet și dealeri auto.

Canalul. Forma rapoartelor și metodologia de transmitere sunt stabilite prin Ordinul președintelui ONPCSB nr. 191/2023 (patru formulare, câte unul pentru fiecare raport, plus metodologia din anexa 5). Ordinul a înlocuit Ordinul 14/2021 și se aplică din 22 noiembrie 2023. Pagina Transmitere rapoarte de pe onpcsb.ro duce la formularul de creare a contului, la aplicația de raportare, la manualul de utilizare și la nomenclatoarele ordinului.

Contul. Entitatea își creează contul în portal o singură dată, cu datele de identificare, apoi își administrează sediile secundare și utilizatorii (fiecare utilizator nou primește cont propriu, legat de entitate). Fă-l înainte să ai nevoie de el: un RTS se trimite „de îndată”, nu după ce aștepți validarea unui cont.

Notificarea de început de activitate. Separat de rapoarte, entitățile de la art. 5 alin. (1) lit. g)-k) (furnizori de servicii pentru societăți, agenți și dezvoltatori imobiliari, comercianții în numerar peste prag, dealerii de artă și ceilalți din aceste litere) trebuie să notifice Oficiul, tot electronic, în 15 zile de la începerea, suspendarea sau încetarea activității (art. 30^2). Lipsa notificării e contravenție de 5.000-10.000 lei (art. 43 alin. (1) lit. i)).

Raportul de tranzacții suspecte: când îl trimiți

Art. 6 alin. (1) stabilește un singur criteriu: entitatea cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni ori au legătură cu finanțarea terorismului, sau că informațiile pe care le deține pot folosi la aplicarea legii. Trei consecințe practice:

• Nu există prag. O tranzacție de 3.000 de lei poate fi suspectă, una de 300.000 poate să nu fie.
• Nu trebuie să știi ce infracțiune e. Art. 37 alin. (1) spune explicit că raportarea nu atrage răspundere „chiar și în împrejurarea în care [angajații] nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracțională” și indiferent dacă activitatea a avut loc sau nu.
• Nu e un denunț și nu primești răspuns. Rapoartele „nu constituie petiție și nu primesc răspuns” (art. 8 alin. (15)). Oficiul le analizează și, dacă e cazul, informează parchetul, ANAF sau poliția.

Mai sunt două situații în care RTS-ul e obligatoriu fără să ai tu o suspiciune proprie: când Oficiul îți cere să consideri suspectă o tranzacție (art. 6 alin. (3)) și când nu poți aplica măsurile de cunoaștere a clientelei, iar clientul ridică motive de suspiciune. În acest al doilea caz nu deschizi contul, nu începi relația și nu faci tranzacția, iar RTS-ul se trimite „ori de câte ori există motive de suspiciune” (art. 11 alin. (9)).

Ce înseamnă „motive rezonabile” depinde de sector. Ghidul ONPCSB din 2025 pentru IFN, case de amanet și case de ajutor reciproc dă exemple: credite rambursate integral în numerar la două săptămâni de la acordare, rambursări anticipate repetate fără explicație economică, mai mulți clienți care acționează coordonat de pe aceeași adresă IP sau cu aceleași surse de plată, clienți indiferenți la costul creditului. Pentru persoanele expuse public, rămâne valabil ce am scris în ghidul PEP: calitatea de PEP nu e, singură, motiv de RTS. Motivul e tranzacția care nu se potrivește cu profilul.

Cum curge timpul: 24, 48 și 72 de ore

Art. 8 construiește o secvență strictă, gândită pentru tranzacția care încă nu s-a făcut:

1. Trimiți RTS-ul de îndată, înainte de efectuarea oricărei tranzacții legate de suspiciunea raportată (art. 8 alin. (1)).
2. Oficiul confirmă primirea, în scris, prin alocarea unui număr de înregistrare, inclusiv electronic (alin. (2)). În portal, raportul transmis apare cu numărul de înregistrare și primești notificare pe email.
3. Aștepți 24 de ore de la înregistrare. Dacă Oficiul nu dispune suspendarea în acest interval, poți efectua tranzacția (alin. (3)).
4. Oficiul poate suspenda tranzacția până la 48 de ore, printr-o decizie comunicată letric și electronic, pe care o aplici imediat (alin. (4)). Dacă suspiciunea nu se confirmă, ridică suspendarea mai devreme (alin. (5)).
5. Parchetul de pe lângă Înalta Curte poate prelungi suspendarea cu cel mult 72 de ore, o singură dată, la cererea motivată a Oficiului (alin. (6)-(8)). Dacă până la expirarea suspendării nu ai primit decizia de prelungire, poți efectua tranzacția (alin. (9)).

Termenele pe ore care se împlinesc într-o zi nelucrătoare pentru instituțiile implicate se prelungesc până la aceeași oră din următoarea zi lucrătoare (alin. (10)). Două excepții de la regula „înainte”:

• Dacă abținerea de la tranzacție e imposibilă sau ar zădărnici urmărirea beneficiarilor, poți efectua tranzacția și raportezi în cel mult 24 de ore după, explicând de ce nu ai raportat înainte (art. 9 alin. (1)).
• Dacă suspiciunea apare după ce tranzacțiile s-au făcut deja (de exemplu la revizuirea periodică a dosarului), trimiți RTS-ul de îndată ce constați (art. 9 alin. (2)).

Un raport returnat pentru că nu respectă forma trebuie refăcut și retrimis în cel mult două zile lucrătoare; pentru RTS, cele 24 de ore curg abia de la confirmarea raportului corectat (art. 8 alin. (13) și (14)). De aceea merită verificată periodic mesageria portalului.

Avocații au un regim special: nu raportează informațiile primite în cursul evaluării situației juridice a clientului sau al apărării lui în proceduri judiciare, cu excepția cazului în care știu că asistența e cerută în scopul spălării banilor (art. 9 alin. (3) și (4)). Notarii și avocații notifică și structurile de conducere ale profesiei că au transmis un RTS (art. 9 alin. (5)).

Ce conține un RTS

Formularul din portal are șase file, în ordinea în care le completezi: Raport (temeiul legal al raportării; fără el fila de tranzacții nu se validează), Persoane implicate (clientul, împuterniciții, beneficiarul real, contrapărțile, fiecare cu un rol), Conturile clientului, Tranzacții (câmpurile obligatorii depind de temei și de rolul persoanei), Descriere și Anexe. Poți genera un PDF de previzualizare înainte de transmitere. După transmitere, raportul iese din lista „în lucru”, primește număr de înregistrare și ești notificat pe email.

La anexe, practica stabilită încă de ordinul anterior (14/2021) și păstrată în portal: copiile actelor de identitate ale persoanelor fizice menționate, certificatele de înregistrare ale persoanelor juridice, declarația privind sursa fondurilor, declarația de beneficiar real și documentele justificative ale tranzacției. Descrierea e partea pe care o citește analistul: scrie ce ai văzut, de ce nu se potrivește cu profilul clientului, ce explicații a dat clientul și ce ai verificat tu. Un RTS de o frază, cu suma și „tranzacție suspectă”, e ineficient și riscă să fie returnat.

Partea de identificare e, de regulă, deja în dosarul de cunoaștere a clientelei. Dacă ai verificat clientul la intrare (identitate, beneficiar real, PEP, sancțiuni) și ai păstrat dovada, RTS-ul se completează din dosar. Certificatele de verificare PepCheck, cu data, sursele și rezultatul, se atașează ca atare. Dacă n-ai încă un flux de verificare, verificarea PEP gratuită arată ce înseamnă o verificare documentată.

Numerar, transferuri externe, remitere: rapoartele fără suspiciune

Art. 7 cere raportarea unor tranzacții pur și simplu pentru că depășesc un prag, fără nicio suspiciune. Regulile care contează în practică:

• Pragul e echivalentul în lei a 10.000 de euro pentru numerar (lei sau valută) și pentru transferurile externe, respectiv 2.000 de euro pentru remiterea de bani. Valuta se convertește la cursul BNR din ziua tranzacției.
• Operațiunile legate între ele se adună. Ghidul ONPCSB definește legătura prin elemente comune: aceleași părți (inclusiv beneficiarii reali), aceeași natură sau categorie, sumele implicate. Dacă suma e fragmentată în tranșe mai mici, raportul se trimite în 3 zile lucrătoare de la ultima operațiune cu care se atinge pragul. Legea îți cere să stabilești în normele interne scenariile și intervalele de timp în care operațiunile se consideră legate (art. 24 alin. (1) lit. f)).
• Dacă tranzacția trece printr-o bancă sau altă instituție financiară, obligația de raportare îi revine acesteia (art. 7 alin. (2)). Casa de amanet care încasează 60.000 de lei cash raportează; firma care primește 60.000 de lei prin transfer bancar nu, pentru că raportează banca.
• Raportul se trimite indiferent de justificarea economică și de documentele din spatele tranzacției.
• Excepții (art. 9 alin. (6)): operațiunile în nume propriu între instituții de credit, între acestea și BNR sau Trezorerie, și operațiunile numismatice ale BNR.

În portal, RTN-ul, RTE-ul și RTF-ul se pot completa ca formular online, tranzacție cu tranzacție, sau se încarcă dintr-un fișier CSV ori XLSX, cu validarea câmpurilor înainte de transmitere. Există și opțiunea de rectificare a unei tranzacții deja transmise. Supravegherea raportării RTN la entitățile care nu sunt sub BNR sau ASF o face ANAF, nu Oficiul (art. 26 alin. (1) lit. b)), deci un control fiscal poate verifica și registrul tău de rapoarte de numerar.

Ce nu ai voie să spui clientului

Art. 38 alin. (2) interzice entității, conducerii și angajaților să divulge clientului sau terților faptul că informațiile sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise Oficiului, ori că e în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor. Încălcarea e infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă (art. 47 alin. (1)). Tot infracțiune e folosirea în scop personal a informațiilor confidențiale primite în baza legii (art. 38 alin. (1)).

Ce e permis: schimbul de informații în interiorul grupului, între profesioniști din aceeași structură sau implicați în aceeași tranzacție, în condițiile de la art. 38 alin. (3), și încercarea profesionistului de a descuraja clientul să desfășoare activități ilicite (alin. (4)). Deci poți refuza tranzacția și poți spune clientului că nu o faci. Nu poți spune că l-ai raportat.

În sens invers, legea protejează cine raportează: raportarea nu încalcă nicio clauză de confidențialitate și nu atrage răspundere (art. 37 alin. (1)); entitatea e obligată să-și protejeze angajații care raportează, inclusiv confidențialitatea identității lor (art. 37 alin. (2)); persoana desemnată are dreptul să sesizeze autoritățile în nume propriu, cu identitatea protejată (art. 23 alin. (5)). Și o capcană: dacă un angajat semnalează intern indicii de spălare a banilor, iar entitatea nu raportează, fapta e contravenție distinctă (art. 43 alin. (1) lit. d)).

Amenzile pentru neraportare

Art. 43 încadrează faptele pe litere, cu limite diferite:

• Netrimiterea RTS-ului sau nerespectarea secvenței de la art. 8 (înainte de tranzacție, cele 24 de ore, suspendarea, retrimiterea în 2 zile) și a excepțiilor de la art. 9: avertisment sau amendă de la 25.000 la 150.000 lei pentru persoane fizice (lit. a)).
• Neraportarea numerarului, a transferurilor externe sau a remiterii, raportarea pe alt canal decât cel electronic și nerăspunsul la cererile de informații ale Oficiului în 15 zile: 10.000-90.000 lei (lit. c)).
• Neraportarea după o semnalare internă (lit. d)): 25.000-150.000 lei.

Pentru persoane juridice, maximul se majorează cu 10% din veniturile totale ale perioadei fiscale anterioare (alin. (3)). Dacă fapta e gravă, repetată sau sistematică, la entitățile care nu sunt supravegheate de BNR sau ASF plafonul crește cu încă 5.000.000 lei pentru persoane juridice și 50.000 lei pentru persoane fizice (alin. (5)). Iar pentru instituțiile financiare care nu sunt supravegheate de BNR sau ASF, plafonul ajunge la 10% din cifra de afaceri anuală, dar nu mai puțin de 23.000.000 lei (alin. (6)). Detalii despre cum se aplică în practică, în articolul despre sancțiunile ONPCSB.

Ce arată raportul ONPCSB pe 2025

Oficiul și-a publicat raportul de activitate pe 2025 în 2026. Cifrele de mai jos sunt din el, cu pagina indicată.

Volum. 29.082 de rapoarte de tranzacții suspecte în 2025, față de 22.470 în 2024 și 21.303 în 2023, o creștere de 30% într-un an (p. 8). Cu sesizările din oficiu, Oficiul a avut de evaluat 31.545 de rapoarte (p. 6).

Cine raportează. Distribuția pe categorii de entități raportoare (p. 73) arată cât de concentrată e raportarea:

Băncile și sucursalele lor au trimis peste trei sferturi din rapoarte. Profesiile liberale și sectorul nebancar mic aproape că nu apar: 3 rapoarte de la avocați, 4 de la dezvoltatori imobiliari, niciunul de la contabili sau case de ajutor reciproc. În același an, Oficiul a controlat 58 de notari (26 sancționați), 80 de dezvoltatori imobiliari (7 sancționați, amenzi de 120.000 lei), 31 de evaluatori, 12 cabinete de contabilitate, 5 case de amanet și o casă de ajutor reciproc (p. 59-60). Un sector care nu raportează nimic și e controlat e un sector în care lipsa RTS-urilor se vede.

Ce face Oficiul cu rapoartele. Din evaluarea de risc a RTS-urilor au rezultat 2.463 de informări către alte autorități (2.010 către structurile MAI, 221 către ANAF, 128 către unități de informații financiare partenere, 94 către parchete), iar 21.730 de cazuri au rămas în evidență (p. 9). Analiza operațională, mai aprofundată, a produs 241 de informări: 146 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte, 41 către MAI, 21 către ANAF, 18 către alte parchete (p. 10). Infracțiunile predicat cel mai des identificate în 2025: evaziunea fiscală (137 de cazuri), înșelăciunea (19), folosirea cu rea-credință a bunurilor societății (15), infracțiuni transnaționale (11), constituirea unui grup infracțional organizat (8), corupția (7) (p. 79).

Suspendări. 1.501 RTS-uri au conținut tranzacții blocate de entități în așteptarea deciziei Oficiului. Pentru 54 dintre ele, cu 110 tranzacții, Oficiul a dispus suspendarea pe 48 de ore, iar pentru 11 Parchetul a prelungit cu 72 de ore. Tranzacțiile suspendate au însumat 14,9 milioane de euro, 7 milioane de dolari și 15,8 milioane de lei; autoritățile au pus sechestru pe 4,7 milioane de euro și 0,9 milioane de dolari (p. 11). Mecanismul de la art. 8 funcționează deci în puține cazuri, dar cu sume mari.

Sancțiuni. 225 de entități controlate la fața locului în 2025 (320 în 2024), 46 sancționate, cu 20 de amenzi și 38 de avertismente, în total 384.000 lei (638.000 lei în 2024) (p. 59-61).

O notă de context: o investigație Context.ro din februarie 2026 arată că, din cele peste 22.000 de RTS-uri analizate de Oficiu în 2024, circa 6% vizau fapte de corupție, iar Oficiul nu a trimis nicio sesizare către DNA în acel an. Pentru entitatea raportoare concluzia e simplă: obligația ta se încheie la raportul transmis corect și la timp. Ce se întâmplă după nu e în controlul tău și nu îți schimbă obligația.

Procedura internă, în opt puncte

1. Persoana desemnată (art. 23): numită în scris, cu aprobarea conducerii, cu acces direct la toate datele clienților. Ea semnează RTS-urile și ține legătura cu Oficiul. Instituțiile de credit și financiare au ofițer de conformitate la nivelul conducerii.
2. Cont activ în portal, cu cel puțin doi utilizatori, ca să nu depinzi de o singură persoană când trebuie raportat „de îndată”.
3. Indicatori de suspiciune scriși, pe sectorul tău, luați din ghidurile ONPCSB și din propria experiență, în normele interne cerute de art. 24. Tot acolo: scenariile și intervalele pentru operațiunile legate între ele.
4. Un drum clar de la ghișeu la persoana desemnată: angajatul semnalează intern, persoana desemnată decide în aceeași zi dacă trimite RTS. Semnalarea internă fără raportare e contravenție.
5. Registrul rapoartelor: fiecare RTS, RTN, RTE cu data, numărul de înregistrare primit de la Oficiu și decizia luată (inclusiv decizia motivată de a nu raporta un caz analizat). La control, inspectorul vrea să vadă raționamentul, nu doar rapoartele.
6. Păstrarea documentelor 5 ani de la încetarea relației sau de la tranzacția ocazională (art. 21), într-o formă admisă în proceduri judiciare.
7. Instruire (art. 24 alin. (1) lit. e)): angajații de la ghișeu trebuie să recunoască semnalele și să știe că nu au voie să spună nimic clientului.
8. Răspunsul la cererile Oficiului în maximum 15 zile, sau în termenul indicat pentru cererile urgente, prin mesageria portalului (art. 33 alin. (2)). Întârzierea e contravenție de 10.000-90.000 lei.

Cum pregătești dosarul pentru un control și ce verifică inspectorii, în ghidul de pregătire a controlului AML.

Întrebări frecvente

Trebuie să am certitudinea că e spălare de bani ca să trimit un RTS?
Nu. Legea cere „motive rezonabile să suspecteze” și te protejează explicit chiar dacă nu ai cunoscut tipul infracțiunii sau dacă, în final, nu a fost nicio infracțiune (art. 6 alin. (1), art. 37 alin. (1)).

Pot să fac tranzacția și să raportez după?
Doar dacă abținerea e imposibilă sau ar zădărnici urmărirea beneficiarilor, și atunci raportezi în cel mult 24 de ore după, cu motivul (art. 9 alin. (1)). Regula e: raport, număr de înregistrare, 24 de ore de așteptare, apoi tranzacția.

Clientul plătește 9.500 de euro azi și 9.500 mâine. Raportez?
Da, dacă operațiunile au legătură între ele (aceleași părți, aceeași natură). Raportul de numerar se trimite în 3 zile lucrătoare de la a doua operațiune, cea cu care se depășește pragul.

Trebuie să raportez numerarul primit prin bancă?
Nu. Dacă tranzacția trece printr-o instituție de credit sau financiară, raportează aceasta (art. 7 alin. (2)). Tu raportezi numerarul pe care îl încasezi direct.

Pot trimite raportul pe email la onpcsb@onpcsb.ro?
Nu. Rapoartele de la art. 6 și 7 se transmit numai prin canalele electronice ale Oficiului, în forma din Ordinul 191/2023 (art. 8 alin. (12)). Un raport trimis altfel e returnat, iar obligația e considerată neîndeplinită. Emailul e pentru răspunsurile la solicitările de informații ale Oficiului adresate autorităților și instituțiilor, nu pentru rapoarte.

Îi pot spune clientului că l-am raportat?
Nu. E infracțiune, 6 luni-3 ani închisoare (art. 38 alin. (2), art. 47). Poți refuza tranzacția și poți încerca să-l descurajezi să facă ceva ilicit, fără să menționezi raportarea.

Primesc un răspuns de la Oficiu după RTS?
Primești numărul de înregistrare și, dacă e cazul, decizia de suspendare în 24 de ore. Altfel nu, rapoartele nu sunt petiții și nu primesc răspuns (art. 8 alin. (15)).

Surse: Legea 129/2019, forma consolidată la 19.12.2025, art. 5-9, 11 alin. (9), 21, 23, 24, 26, 30^2, 33, 37-39, 43, 47; Ordinul președintelui ONPCSB nr. 191/2023 (M. Of. 625/10.07.2023), cu termenul de aplicare prorogat la 22.11.2023 prin Ordinul 261/2023; Manualul de utilizare al Portalului de raportare ONPCSB; Raportul de activitate ONPCSB 2025, p. 6, 8-13, 59-61, 73, 79; Ghidul ONPCSB 2025 privind indicatorii de suspiciune în domeniul IFN, caselor de amanet și CAR; Context.ro, 4 februarie 2026. Articolul nu este consultanță juridică; procedura internă se adaptează sectorului și reglementărilor autorității de supraveghere.